Asociația Europeană de Produse Proaspete (Freshfel Europe) a lansat recent Monitorul de consum al produselor proaspete, evidențiind necesitatea creșterii consumului de fructe și legume pentru a atinge recomandarea de minimum 400 g/zi de fructe și legume proaspete.
Directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală, cu sprijinul Proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, a participat la prezentarea acestui raport.
Conform Freshfel Europe, consumul mediu de fructe și legume în UE a scăzut la 350 g/zi/cap de locuitor în 2022, cu 5% mai puțin față de 2021, și cu 12% sub recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) de 400 g/zi/cap.
Criza economică a redus puterea de cumpărare a consumatorilor, încetinind tendința pozitivă inițiată în timpul pandemiei.
Doar șase țări din UE ating acest obiectiv, indicând necesitatea stimulării consumului.
„În perioadele de incertitudini economice, consumatorii tind să aleagă alimente mai puțin sănătoase, dar mai ieftine. Dincolo de constatările Monitorului pentru 2022, datele preliminare pentru 2023-2024 confirmă o tendință de scădere a consumului de peste 10%”, a declarat Philippe Binard, Secretar General al Freshfel Europe.
Factorii ce influențează consumul includ reducerea achizițiilor în gospodăriile cu venituri mai mici, presiunea asupra produselor ecologice și „premium” și prețurile mai mari care duc la volume de vânzări mai mici.
Uniunea Europeană pune un accent deosebit pe politicile de sustenabilitate, de la producție și ambalaj până la logistică și comerț.
Discuțiile au inclus reducerea emisiilor de carbon și modalitățile de adaptare la schimbările climatice, subliniind importanța cercetării și inovației.
Astfel, agricultorii din Moldova trebuie să identifice surse de finanțare pentru a se ajusta la noile tendințe și a rămâne competitivi pe piața UE.
„De mai mulți ani, Asociația Moldova Fruct promovează consumul de fructe proaspete prin intermediul Programului „Fructe în școli”. Din păcate, aprobarea acestuia la nivel național întârzie din diverse motive. Fructele și legumele sunt o opțiune alimentară accesibilă, având în vedere numeroasele beneficii pentru sănătate. Sperăm ca sectorul fructelor și legumelor alături de autoritățile publice să-și consolideze eforturile pentru a cultiva o cultură de consum durabil și sănătos. Este esențial să acționăm prompt pentru a aborda provocările legate de consumul de fructe și legume, în special în rândul tinerilor”, a menționat Iurie Fală, directorul executiv al Moldova Fruct.
Asociația Moldova Fruct este membru activ al Freshfel Europe din 2021.
În anul 2023, Republica Moldova a exportat 1.715 tone de miere, a anunțat Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), notează mold-street.com.
Principalele piețe de desfacere au fost cele din Europa și Asia. Datele statistice arată că volumul de miere exportat anul trecut este de circa două ori mai mic ca în 2022.
În ultimii ani, Republica Moldova producea anual circa 5.500-6.500 de tone de miere și exporta aproximativ 3.500 de tone. Preponderent, mierea se vinde angro, neambalată și ajunge în țările UE.
Potrivit MAIA, anul trecut, producția de miere a fost de aproximativ 5.500 tone, similară cu cea din 2022.
„Statul a investit în sectorul apicol peste 100 de milioane de lei în anul 2023, bani acordați sub formă de subvenții pentru procurarea utilajelor, echipamentelor, roiurilor și reginelor.
Din cele 73 de cereri depuse la măsurile de subvenționare în avans, cel puțin jumătate au fost pentru investiții în apicultură”, indică MAIA.
Datele MAIA relevă că, în Republica Moldova sunt 9.421 apicultori autorizați (care dețin Pașaport al stupinei), iar dintre aceștia, 3.319 dețin formă juridică de activitate.
Pentru susținerea și promovarea sectorului apicol, a fost elaborat un proiect de Hotărâre a Parlamentului pentru a institui „Ziua Națională a Albinei”, sărbătorită la 20 mai.
Această inițiativă are ca scop promovarea consumului de miere în Republica Moldova.
În colaborare cu Ministerul Mediului, s-a decis și modificarea cadrului normativ pentru a permite apicultorilor să-și amplaseze stupii în păduri pe tot parcursul anului, gratuit.
„Astăzi, mai mult ca oricând, apreciem munca apicultorilor noștri și importanța albinelor pentru agricultură și biodiversitate. Vă invităm să susțineți apicultura locală și să savurați mierea produsă în Republica Moldova”, rezumă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare anunță că începând cu astăzi, 20 mai 2024, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură inițiază procedura de finanțare a Grupurilor de Acțiune Locală (GAL) în cadrul Programului LEADER.
În cadrul celui de-al II-lea apel desfășurat în perioada 15 ianuarie-23 februarie 2024, au fost depuse 51 de cereri pentru selectarea grupurilor de acțiune locală și aprobarea strategiilor de dezvoltare locală pentru finanțare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR).
Comisia de selectare și aprobare, instituită în cadrul ministerului, a evaluat cererile depuse și a examinat strategiile de dezvoltare locală conform criteriilor stabilite.
Drept urmare, au fost selectate și aprobate toate cele 51 de cereri.
Din cele 51 de grupuri de acțiune locală aprobate, 31 vor beneficia de finanțare imediată, cu o valoare totală de circa 160 000 000 lei pentru perioada 2024-2025, respectiv circa 80 000 000 lei pentru fiecare an calendaristic.
Celelalte 20 de GAL-uri vor fi finanțate pe măsură ce vor fi identificate resurse suplimentare și va fi suplinit bugetul FNDAMR.
Odată cu recepționarea deciziei ministerului, GAL-urile vor lansa apelurile locale de depunere a cererilor de finanțare a proiectelor investiționale pe teritoriale rurale acoperite de acestea.
Conform Legii nr. 50/2021, GAL-urile sunt asociații nonprofit, apolitice, cu statut de persoană juridică, create pentru elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare locală în cadrul Programului LEADER, bazate pe parteneriate teritoriale între sectorul public, antreprenorial și civic.
ChemTeh Agro – companie înființată în 2016 în scopul oferirii suportului agricultorilor pentru obținerea de recolte bogate prin produse certificate și de calitate, anunță concurs de angajare pentru funcția de Manager Vânzări – semințe, pesticide, fertilizanți.
Portofoliul ChemTeh Agro include parteneriate cu producători cu renume, în scopul asigurării unor soluții complexe pentru fermieri. Astfel, colaborările includ:
Avgust– cu produse de protecție a plantelor eficiente și la prețuri avantajoase;
Saaten Union – hibrizi și soiuri performante pentru culturile de câmp;
Strube – hibrizi de floarea-soarelui pentru tehnologia Sulfo;
Golden West – cu hibrizi de porumb rezistenți la secetă și arșiță;
Agria BG – produse de protecție a plantelor și regultori de creștere.
„Ne concentrăm pe genetică performantă pentru a face față stresului și secetei. Oferim consultanță și recomandări tehnice dedicate fermierilor la pachet cu produse potrivite problemelor din câmp și posibilităților fermierilor”, specifică reprezentanții ChemTeh Agro.
Responsabilități:
Vânzarea semințelor, pesticidelor, fungicidelor, insecticidelor și fertilizanților;
Exporturile de cereale ale Ucrainei de la începutul sezonului 2023/2024 şi până în prezent au ajuns la 44,4 milioane de tone metrice, comparativ cu 44,6 milioane de tone în perioada similară a sezonului anterior, arată datele publicate luni de Ministerul Agriculturii de la Kiev, transmite Reuters, notează agerpres.ro.
În primele 20 de zile din luna mai au fost exportate trei milioane de tone de cereale.
Pe categorii de produse, de la 1 iulie 2023, când a început sezonul 2023/2024, şi până în prezent, Ucraina a exportat 16,6 milioane de tone de grâu, aproape 25 de milioane de tone de porumb şi 2,3 milioane de tone de orz.
În mod obişnuit, Ucraina trimite aproximativ 95% din exporturile sale de cereale prin porturile de la Marea Neagră.
Guvernul de la Kiev se aştepta la o recoltă de 81,3 milioane de tone de cereale şi oleaginoase, iar surplusurile totale exportabile în sezonul 2023/2024 ar urma să se ridice la aproximativ 50 de milioane de tone.
Ministerul Agriculturii a avertizat că recolta combinată de cereale şi oleaginoase în 2024 ar putea scădea la 74 milioane de tone, incluzând 52,4 milioane de tone de cereale.
Republica Moldova va semna Acordul-cadrul privind instituirea Alianței Internaționale pentru Energie Solară (ISA).
Membrii Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană au aprobat astăzi avizul pentru semnarea acestui document, notează MOLDPRES.
Alianța Internațională pentru Energie Solară oferă o platformă de cooperare între țările bogate în resurse solare.
Printre obiectivele ISA figurează extinderea implementării proiectelor de energie solară, promovarea finanțărilor pentru activități de inovare, cercetare și dezvoltare comune, precum și promovarea unei platforme cibernetice, care să faciliteze schimbul de idei și dialogul dintre specialiști.
Activitatea ISA este ghidată de strategia „Către 1000”, care își propune să mobilizeze 1000 de miliarde de dolari americani de investiții în soluții de energie solară până în 2030.
Respectiv, aderarea țării noastre la Alianța Internațională pentru Energie Solară va facilita atragerea investițiilor în producția de energie din resurse regenerabile și va contribui la promovarea tehnologiilor inovatoare de producere a energiei solare.
Alianța Solară Internațională a fost creată în 2015, la inițiativa președintelui Republicii Franceze și a prim-ministrului Indiei.
Inițial, Acordul-cadru a fost semnat de 16 țări. De asemenea, șapte state membre ale UE au ratificat Acordul-cadru privind instituirea Alianței Internaționale pentru Energie Solară.
Etapele formării şi dezvoltării organelor generative la viţa de vie sunt [1,2,3,4]:
inducţia florală;
evocarea florală şi diferenţierea;
înfloritul;
polenizarea şi fecundarea;
legarea bobiţelor;
creşterea bobiţelor;
coacerea bobiţelor.
În prima perioadă de vegetaţie, la vița de vie au loc primele două etape (inducţia florală, evocarea florală şi diferenţierea mugurilor), iar în a doua – etapele de definitivare ale formării şi dezvoltării bobiţelor (înfloritul, polenizarea şi fecundarea, legarea, creşterea, coacerea fructelor).
Înfloritul începe cu deschiderea florilor şi căderea corolei, concrescută în formă de cupolă şi se finalizează cu legarea bobiţelor şi, de obicei, coincide calendaristic cu luna mai – începutul lunii iunie.
În condiţii favorabile [5], perioada înfloritului unei inflorescenţe decurge timp de 4-8 zile, a unui soi 8-14 zile, iar a unei plantaţii 12-20 zile.
Trebuie de menţionat că, pe parcursul unei zile se observă două perioade maxime de deschidere a florii – prima situată între orele 6-10, iar a doua – între orele 14-17.
Buttrose şi Hale, citaţi de către Burzo I. ş. a. [1], consideră că înflorirea are loc după acumularea unei sume a temperaturilor active de 300- 350 °C, pe o perioadă de cel puţin 20 zile.
Pe parcursul înfloririi, polenizării şi legării bobiţelor o parte importantă din flori cade sub formă de butoni, flori deschise şi bobiţe legate.
Acesta este un proces natural şi căderea a 40-80% din florile formate în inflorescenţe, se consideră normală şi duce la formarea strugurilor de factură tipică.
Însă, există cazuri când căderea florilor determină scăderea recoltei, ea poate fi condiţionată de factori interni şi externi.
Dintre cauzele interne, cele mai importante sunt: tipul florii, dereglări în timpul androgenezei şi ginogenezei, dereglarea echilibrului hormonal, insuficienţa nutriţională, şi, deseori, legată de creşterea intensivă a lăstarului.
După deschiderea florilor are loc polenizarea, care la viţa de vie este efectuată prioritar cu ajutorul vântului, cea cu ajutorul insectelor este mai puțin importantă [5].
Predispunerea florilor către polenizarea încrucişată, reiese din tipul florii redus (sepale slab dezvoltate, petale simple cu o colorare verde slab evidenţiată şi care la înflorire cad etc.).
Florile hermafrodite la viţa de vie din cultură [5], în majoritatea cazurilor, se autopolenizează (autogamie), însă se întâlnesc şi cazuri de polenizare încrucişată (alogamie).
Cauzele principale ale căderii florilor [6], ovarelor, a apireniei, meierii se ascund în structura florilor, în particularităţile histologice şi funcţionale ale dezvoltării ei.
Florile la viţa de vie pot fi bisexuate şi unisexuate. Florile unisexuate se caracterizează prin lipsa unora din organele sexuale (astfel de soiuri sunt cultivate doar ca portaltoi ori sunt folosite în selecţie).
În cadrul florilor bisexuate se întâlnesc flori hermafrodite normale şi hermafrodite anormale. La cele normale, ambele organe sexuale sunt bine dezvoltate morfologic şi fiziologic, iar la celelalte din punct de vedere fiziologic, organele nu sunt identic dezvoltate.
Florile hermafrodite anormale, la care este bine dezvoltat androceul se numesc funcţional mascule (folosite mai des în selecţie), iar cele cu gineceul bine dezvoltat – funcţional femele (Ceauş, Coarna Neagră, Lora, Keşa etc.).
În timpul fecundării la vița de vie pot avea loc devieri de tipul [5,6]:
apogamia şi poliembrionia – în timpul fecundării apogamice în ovar nu se dezvoltă oosfera, dar una din celulele vegetative ale sacului embrionar (soiurile – Tacveri, Katta-Kurgan, Aligote, Muscat de Alexander), poliembrionia este observată la soiul Nimrang;
fenospermia – în aceste cazuri are loc avortarea ulterioară a embrionului sau a endospermului;
partenospermia, stenospermocarpia – la acest tip de fecundare are loc o dezvoltarea insuficientă a seminţelor pe parcursul vegetaţiei [155];
partenocarpia – are loc dezvoltarea bobiţelor fără fecundarea propriu-zisă, adică polenul stimulează formarea bobiţelor, iniţiind doar dezvoltarea tubului polinic fără a ajunge la sacul embrionar. Bobiţele se pot forma şi sub influenţa polenului steril sau a substanţelor stimulatoare chimice (2,4 D; gibereline etc.).
La majoritatea soiurilor apirene, nedezvoltarea seminţelor are la bază devierile descrise mai sus.
În mod practic, perioada prognozată a înfloritului este foarte importantă pentru a planifica corect tratamentul prefloral cu fungicide – unul foarte important pentru o eficacitate bună.
Potrivit modelului de dezvoltare a făinării viţei de vie – există un risc moderat spre sever de infectare a bolii (imagine Rimpro), iar după calculul sumei de temperaturi active* (≥10 °C) la moment (20.05.2024) s-au acumulat 261 °C (imaginea 2), adică mai sunt teoretic circa 4-6 zile până la declanşarea înfloritului.
*sunt date de la staţiile meteo individuale, care se pot interpreta doar pentru gospodării aparte.
În ultimii ani, albinele mor în ritm alarmant în întreaga lume, însă în Slovenia, tradiția apiculturii continuă să prospere, alimentată de respectul țării pentru natură și de angajamentul față de sustenabilitate și conservare, și să contribuie la sisteme alimentare durabile.
Astăzi, apicultorii sloveni sunt renumiți în întreaga lume ca fiind cei mai buni experți în domeniul lor, bine organizați și care cresc albinele într-un mod sustenabil și prietenos cu natura.
Cunoștințele și abilitățile lor sunt foarte apreciate și constituie un exemplu pentru apicultorii din alte țări.
Găsiți cele 10 lucruri pe care le-am învățat de la apicultorii sloveni și le putem adapta la noi în țară:
1. Slovenia este primul stat membru al UE care a oferit protecție juridică albinelor. Albina Carnioliana este protejată în temeiul Legii privind creșterea animalelor, iar în acordul de preaderare la UE, Slovenia și-a protejat teritoriul ca regiune de origine a albinei din Carniolana.
2. Slovenia a creat „Drumul albinelor” în Ljublijana, o inițiativă care promovează conștientizarea publicului cu privire la cât de importante sunt albinele pentru securitatea alimentară, biodiversitatea și sustenabilitatea pe termen lung a orașului.
3. Micul dejun tradițional cu miere pentru cei mici pentru a sensibiliza și educa copiii cu privire la albine și la importanța lor, prin intermediul clubului de apicultură unde au fost organizate în jumătate din școlile primare.
Micul dejun tradițional sloven este acum un eveniment anual organizat în a treia vineri a fiecărei luni noiembrie. Această inițiativă s-a extins și în alte țări europene: Micul dejun european cu miere.
4. Api-pedagogia este un alt proiect inovator care a fost conceput de o altă femeie din Slovenia cu scopul de a educa copiii, profesorii și părinții, de la grădiniță până la școală, despre cum să coexiste cu natura prin intermediul albinelor.
Aceasta presupune explorări, experiențe, jocuri și învățare prin vizite la apiariu, masaj cu miere, jocuri cu ceară de albine și alte produse apicole folosite în școală pentru a spori dezvoltarea cognitivă și emoțională a copiilor și dezvoltarea durabila a societății.
5. Apiturismul reprezintă o mare oportunitate de a împărtăși bogata apicultură slovenă într-o experiență de călătorie unică.
Întrepătrunderea apiculturii cu turismul este o modalitate prin care țara continuă să susțină conservarea albinelor și să educe oamenii din întreaga lume cu privire la practicile apicole durabile.
Acest lucru contribuie la o mai bună calitate a vieții, educă oamenii și dezvoltă un respect ridicat pentru natură prin respectarea legilor naturii.
6. Asociația apicultorilor sloveni este o organizație profesională non-profit fondată în 1873. Aceasta conține peste 8000 de membri ale societăților apicole pentru a promova interesele lor comune.
Asociația conectează majoritatea celor peste 210 societăți și asociații de apicultură din Slovenia, deși femeile sunt încă în număr foarte limitat.
Asociația editează o revista lunară Slovenski čebelar (Apicultorul sloven), care este publicată de peste 130 de ani și este cea mai veche revistă profesională din Slovenia.
7. Servicii veterinare specializate în boli și dăunători ai albinelor – un serviciu unic oferit de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Alimentației oferă un mare sprijin pentru apicultori și stimulente, politici, oferind în servicii de consiliere, acces gratuit la testarea produselor din miere etc.
8. În 2002, slovenii au creat „Imnul apicultorului” și au evenimente apicole regulate.
9. Altă inițiativă „Regina Mierii”, care celebrează (femeia) ambasador al apiculturii slovene, al mierii și al produselor apicole, pentru a sensibiliza publicul cu privire la importanța produselor apicole locale.
10. Sensibilizarea publicului prin oferirea de plante melifere în spațiile publice și agricole, o astfel de inițiativă fiind adoptată în mai multe municipalități, unde Asociația apicultorilor oferă o plantă meliferă pentru fiecare nou-născut.
Mai multe culturi agricole, precum grâul, orzul și rapița s-au dezvoltat prea rapid în această primăvară, cu aproape o lună mai devreme decât în mod obișnuit, din cauza temperaturilor ridicate din aprilie, susțin specialiștii, notează radiomoldova.md.
Din acest motiv, spicul a atins doar jumătate din dimensiunea normală, iar agricultorii se tem că recolta va fi mai mică, atât cantitativ, cât și calitativ.
Conducătorul unei unități agricole din Sărătenii Vechi, Telenești, Timofei Moraru, a semănat toamna trecută aproximativ 550 de hectare de grâu.
El a mai precizat că temperaturile anormale din luna aprilie au afectat culturile cerealiere, astfel, potrivit calculelor sale, în acest an va obține o recoltă mult mai mică.
„Temperatura a influențat, noi am făcut tot ce a trebuit”, a specificat Timofei Moraru.
La dezvoltarea rapidă a culturilor cerealiere de toamnă au influențat mai mulți factori, inclusiv lipsa precipitațiilor toamna și temperaturile ridicate iarna, susține reprezentantul Centrului Național de Cercetare și Producerea Semințelor „Selecția”, Boris Boincean.
„Noi am intrat în primăvară cu secetă, acum acea secetă se manifestă pronunțat. În câmp sunt crăpături mari. Apă nu este, de aceea plantele cedează. Dacă nu vor fi ploi în continuare, situația poate fi critică”, a declarat Boris Boincean.
Boris Boincean a mai precizat că deocamdată nu se cunoaște ce impact au avut înghețurile din ultimele zile asupra culturilor agricole, în special a pomilor fructiferi.
Situația este similară și în România, unde, potrivit Serviciului de Meteorologie, seceta pedologică moderată și puternică ar putea afecta cultura grâului de toamnă pe suprafețe extinse în Moldova și Oltenia.
Fermierii din județul Buzău au anunțat că acest fenomen le-a compromis deja o jumătate din recolta de grâu din anul curent.
Astfel, peste 25.000 de hectare de cereale ar putea fi prejudiciate de secetă, iar agricultorii se așteaptă la o scădere cu aproximativ 50 la sută a productivității în comparație cu anul trecut.
