De 30 de ani, este profesor de biologie și chimie, iar acum a reușit să-și transforme pasiunea din copilărie într-o afacere prosperă, notează jurnal.md.
Vorbim despre Grigore Ababii din satul Plop-Știubei, raionul Căușeni.
Totul a început modest, cu o seră mică în curte, unde a plantat primele răsaduri de roșii și ardei, povestește bărbatul mândru de reușita sa.
Serele sunt echipate cu un sistem de încălzire cu apă, care menține temperatura constantă pentru plante.
„O seră mică, așa pentru familie, pe urmă. Asta spontan am făcut-o. Toate le-am făcut, două și apoi încă două, așa iarna neavând ce face. Avem seră specială cu încălzire cu apă.
Menținem temperatura și, la 25 martie, de acum răsadul este gata. De la 25 martie până pe 10 aprilie este termenul optimal în zona noastră de a sădi în seră”, menționează Grigore Ababii, antreprenor.
„Mă ocup cu agricultura încă de când eram la școală, pentru familie. Da prin 2015 m-am eliberat și mă ocup mai tare cu ceea ce îmi place. Pe deal plantăm cartofi, ardei, roșii, morcov, ceapă și în seră ardei, castraveți care au intrat deja în rod și roșii”, adaugă antreprenorul.
Bărbatul spune că răsadul crescut de el ajunge și la gospodarii din satele vecine.
„Mai mult îl vând de acasă, în cantități mai mărișoare de atâta că sunt aicea sate mai mari: Talmaza, Copanca. Sunt băieți care se ocupă și răsadul se vinde practic tot de acasă.
Hibridul acesta Macan se numește. El o să aibă șase ciorchine. Iată vă uitați, aici sunt legate cinci, șase, patru, aici sunt vreo trei”, explică Grigore Ababii.
Grigore Ababii spune că deși munca în sere necesită multă dedicație și timp, se bucură atunci când își vede cumpărătorii mulțumiți de produsele sale.
Europêche a publicat prognozele privind recolta europeană de caise, care arată stabilitate în întreaga Europă, comparativ cu recolta de anul trecut.
Producția este estimată să ajungă la 523.986 de tone (o variație de 0% comparativ cu campania din 2023 și o creștere ușoară de 2% comparativ cu media din perioada 2018-2022).
Scăderile în producțiile din Franța și Italia sunt notabile. În Franța, acest lucru se datorează condițiilor meteorologice nefavorabile, cu temperaturi ridicate în timpul iernii, și fenomenului de alternanță între randamente mari și mici după un an 2023 foarte productiv.
Astfel, Franța va recolta 87.852 de tone, cu 29% mai puțin decât anul trecut și cu 13% sub media din perioada 2018-2022.
Grecia, care va recolta 87.500 de tone (cu 6% mai puțin decât în campania precedentă și cu 13% peste media din perioada 2018-2022), își recuperează potențialul cu o ușoară scădere a soiurilor cele mai timpurii din cauza unei ierni cu temperaturi ridicate.
Italia, cel mai important producător, va recolta 214.282 de tone de caise (o cantitate similară cu cea de sezonul trecut, dar cu 7% mai puțin comparativ cu media din perioada 2018-2022).
Această scădere a potențialului productiv este din cauza reducerii progresive a suprafeței cultivate observată în Italia în ultimii ani.
Potrivit estimărilor, Spania va recolta 134.352 de tone de caise (cu 46% mai mult comparativ cu campania precedentă și cu 29% peste media din perioada 2018-2022), cu prognoze inegale în funcție de regiune.
Murcia își crește semnificativ potențialul productiv, dar restul raportează cifre stabile. Catalonia își menține potențialul, cu o creștere ușoară de 7% comparativ cu 2023, după stresul hidric suferit de pomi anul trecut ca urmare a secetei.
În data de 24 mai 2024, începând cu ora 9:30, Vinăria Tronciu din satul Pereni, comuna Pașcani, raionul Hîncești, va găzdui un eveniment deosebit dedicat producției ecologice de struguri și vin.
Dată: 24 mai 2024, ora 9:30 Locație: s. Pereni, com. Pașcani, r-nul Hîncești Gazdă: Vinăria Tronciu Coordonate GPS Participanți invitați: viticultori și vinificatori.
Acest eveniment, organizat în formatul unei zile a câmpului, își propune să aducă împreună viticultori și vinificatori interesați de practicile sustenabile și ecologice în viticultură și vinificație.
Evenimentul va debuta cu o prezentare detaliată a aspectelor agriculturii ecologice utilizate în cultivarea strugurilor, urmată de o vizită ghidată a podgoriei ecologice a Vinăriei Tronciu.
Participanții vor avea ocazia să discute direct cu experții din domeniu, să împărtășească experiențe și să afle despre cele mai recente inovații în agricultură ecologică.
Agenda evenimentului:
Viticultorii și vinificatorii care doresc să participe sunt invitați să se înscrie în prealabil contactând-o pe Natalia Papuc, specialist marketing MOVCA, la numărul de telefon 069802896 sau prin e-mail la [email protected].
Evenimentul este organizat de Asociația producătorilor ecologici MOVCA, cu suportul Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală (PCRR) în Moldova.
La începutul anului 2023, LEMKEN, cunoscut ca producător de utilaje pentru agricultura convențională, a anunțat despre faptul că achiziționează specialistul în tehnologia de semănat Equalizer – companie fondată de fermieri la începutul anilor 2000.
Astfel, LEMKEN și-a extins semnificativ portofoliul de produse în domeniul tehnologiei de semănat, punând, în premieră, accentul pe o perturbare minimă a solului, integrând și sistemul No-till.
Semănătoarea de precizie Equalizer – complement ideal pentru deschiderea de noi piețe
Gama de produse Equalizer include semănători de precizie cu până la 36 de rânduri, cu o lățime de lucru de până la 24 de metri. Pe 17 mai, în premieră, semănătoarea de precizie Equalizer a fost prezentată fermierilor din Moldova.
Cu o varietate de configurări a buncărului, dotată cu sistemul Precision Planting – controlul procesului de însămânțare în timp real pe orice tip de sol și alte tehnologii integrate semănătoarea poate fi numită unică în clasa ei.
La producerea cadrului semănătorii a fost utilizat oțelul suedez – apreciat în întreaga lume datorită faptului că este cu aproximativ 50% mai ușor.
Oțelul structural de înaltă rezistență Strength se află în centrul procesului de proiectare al semănătorii.
„Semănătoarea este concepută cu un cadru din oțel suedez din care la moment sunt făcute cele mai mari construcții metalice, datorită faptului că este rezistent și ușor. Acest lucru permite să avem un utilaj mai ușor, respectiv, se utilizează mai puțină energie, e necesară o putere mai mică de tractare, iar consumul de motorină este mai mic”, menționează Mihail Crocmazan, șeful departamentului tehnic Vadalex-Agro, dealer Lemken în Republica Moldova.
Buncărul pentru îngrășăminte combinate – lichide și solide, are un volum total de până la 6150 de litri, ceea ce o face semănătoarea cu cel mai mare buncăr pentru îngrășăminte din clasa ei.
Elementele de semănat sunt concepute pentru semănatul direct, dar construcția și dotările sunt adaptate pentru cernoziomuri – soluri grele și lipicioase – prima problemă a fermierilor în perioada de primăvară.
„Această semănătoare ne oferă posibilitatea să intrăm în teren chiar dacă solul e încă ud. Avem asigurat controlul presiunii fiecărei secții la semănat cu sistemul hidraulic DeltaForce”.
Sistemul digital de control al semănatului cuprinde un monitor ce înregistrează toate datele din timpul semănatului și le oferă operatorului. Totodată, le poate transmite la distanță pe monitorul agronomului sau fermierului.
„Astfel, în timp real, arată toate aspectele semănătorii, cum ar fi presiunea aerului, uleiului, norma de semănat – încorporează a câte două semințe sau niciuna, verifică îngrășămintele lichide, solide, microgranulele.
La fel, este asigurat controlul secțiilor de semănat, evitând suprapunerile.
Senzor de determinare instantă a a stării solului
O tehnologie unică, la moment, integrată în semănătoarea Equalizer este aceea că dispune de un senzor care în timp real măsoară temperatura, umiditatea, partea organică și detectarea rămășițelor vegetale în linia de semănat.
În plus, în cadrul semănătorii prezentate a fost integrat modulul FieldView de la Bayer.
Semănătoarea Equalizer este disponibilă în 8, 12, 16, 24 și 32 de rânduri. În Moldova, primele două semănători importate sunt de 8 și 16 rânduri, destinate culturilor prășitoare.
Datorită achiziției, LEMKEN va putea integra în noile semănători o serie de inovații No-till pe care le are disponibile, astfel că noutățile la acest capitol încă urmează.
Anvelopele potrivite și de calitate pot face diferența în calitatea lucrărilor, impactul utilajelor asupra solului și durata de exploatare a acestora. Cu 15 ani de experiență în spate și peste 3000 de companii agricole deservite, CentrulDar a devenit un furnizor de încredere a anvelopelor de la branduri cu renume mondial.
CentrulDar oferă o gamă variată de anvelope, colaborând direct cu producători de renume precum Michelin, Kleber, Taurus, Trelleborg, Mitas, Petlas, Starmaxx, Alliance, Ascenso, BfGoodrich și Riken.
„Această diversitate permite fermierilor să aleagă exact ceea de ce au nevoie pentru a-și optimiza performanța vehiculelor. Alegerea corectă a anvelopei nu doar îmbunătățește aderența și stabilitatea, ci și contribuie la reducerea zgomotului rutier și a consumului de combustibil.
Scopul nostru este acela de a potrivi utilajul sau vehiculul dvs. cu cel mai bun brand de anvelope la cel mai mic cost. Nu avem de-a face cu intermediari; lucrăm direct cu producătorii pentru a ne asigura că clienții noștri nu plătesc prea mult pentru o anvelopă de calitate construită pentru a dura”, explică Vitalie Chivriga, fondatorul mărcii CentrulDar.
CentrulDar pune la dispoziție o varietate largă de anvelope agricole pentru tractoare și combine, inclusiv dispune de seturi de roți tehnologice pentru semănat, cultivat și erbicidat la 45/55/70cm.
Pe lângă acestea, compania mai dispune de anvelope pentru diferite tipuri de vehicule, inclusiv industriale, camioane, remorci, stivuitoare și altele.
„Suntem încrezători că prețurile noastre, combinate cu servicii de calitate, inclusiv mentenanță și suport, sunt potrivite pentru nevoile tuturor întreprinderilor. În plus, dispunem de un depozit de 3 mii m2 pentru a asigura necesarul de piese și produse în timpi utili”, subliniază Vitalie Chivriga.
Alăturați-vă miilor de companii agricole care au descoperit deja valoarea și calitatea oferite de CentrulDar. Pentru mai multe detalii, accesați centruldar.md sau apelați la numerele de telefon:
Prunele moldovenești au atins câteva recorduri pozitive în anul 2023.
Exportul lor, din totalul producției, a crescut de la 3% în perioada anilor 2000 la 47% în 2023, ceea ce reprezintă circa 70 de mii de tone.
Tot în 2023, producția medie de prune a ajuns aproape 8 tone la hectar. Cel mai înalt nivel de până acum.
De asemenea, în 2023, exporturile de prune au totalizat 40,8 milioane de dolari.
Dublu față de recordul înregistrat în 2021. Tot în 2023, prunele moldovenești s-au vândut cel mai mult pe piața europeană și la cel mai mare preț din toate timpurile.
Sunt declarații făcute de către Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 17 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.
Potrivit expertului, suprafața în rod a plantațiilor de prune în perioada 1996/2000 a fost de 26,5 mii de hectare (ha), dintre care 15 mii ha erau deținute de către întreprinderi agricole, iar 11,5 mii – de către gospodăriile țărănești și populație.
Între 2001 și 2005 au fost 21,8 mii ha: 14,2 mii ha erau în posesia gospodăriilor țărănești și a populației, iar 7,6 mii ha – a întreprinderilor agricole.
Între 2006/2010, suprafața în rod era de 19,2 mii ha: 13,2 mii ha – gospodăriile țărănești și populația, iar 6 mii ha – întreprinderile agricole.
Între 2011/2015 – 17,2 mii ha: 11,8 mii ha – gospodăriile țărănești și populația, iar 5,4 mii ha – întreprinderile agricole.
În perioada 2016/2020 suprafața în rod a ajuns 19,5 mii ha, dintre care 11,3 mii ha – gospodăriile țărănești, 6,4 mii ha – întreprinderile agricole, iar 1,8 mii ha – populația.
În 2021 – 19,6 mii ha: 10,6 mii ha – gospodăriile țărănești, 7,2 mii ha – întreprinderile agricole, iar 1,8 mii ha – populația; 2022 – 19,4 mii ha: 10,5 mii ha – gospodăriile țărănești, 7,1 mii ha – întreprinderile agricole, iar 1,8 mii ha – populația; 2023 – 19 mii ha: 9,9 mii ha – gospodăriile țărănești, 7,1 mii ha – întreprinderile agricole, iar 2 mii ha – populația.
„Până la destrămarea URSS, fără regiunea separatistă transnistreană, erau circa 30 de mii ha de prune în rod. După prăbușirea URSS, a scăzut până la 19 mii ha.
Acum avem o ușoară înviorare, avem plantații noi, care demonstrează performanțe în ceea ce privește productivitatea.
În perioada de după destrămarea URSS, circa 70% din toate suprafețele cu prune erau în gestiunea întreprinderilor agricole, apoi a scăzut cu 25%.
Acum sunt aproape 30%. În ultimii ani, plantațiile de prune cresc exclusiv din contul întreprinderilor agricole”, a declarat expertul.
Veaceslav Ioniță spune că între 1996/2000, producția de prune a fost de 50,6 mii tone anual, dintre care 49,1 mii tone s-au consumat în țară, iar 1,5 mii tone au mers la export.
Între 2001/2005 – 47,8 mii tone a totalizat producția de prune, dintre care: 39,9 mii tone – consum în țară, iar 7,9 mii tone – export; 2006/2010 – 46,2 mii tone: 34,8 mii tone – consum în țară, iar 11,4 mii tone – export; 2011/2015 – 62,6 mii tone: 40,4 mii tone – consum în țară, iar 22,2 mii tone – export; 2016/2020 – 112,2 mii tone: 67,9 mii tone – consum în țară, iar 44,3 mii tone – export; 2021 – 136,1 mii tone: 91,2 mii tone – consum în țară; iar 44,9 mii tone – export; 2022 – 100,2 mii tone: 71,3 mii tone – consum în țară, iar 28,9 mii tone – export; 2023 – 150,3 mii tone: 80,1 mii tone – consum în țară, iar 70,2 mii tone – export.
„Exportul de prune moldovenești a crescut de la 3% în perioada 1996/2000 la 47% în 2023. Anul 2023 a fost un an cu recorduri absolut istorice. Niciodată în istoria țării noastre nu a fost o producție de prune de circa 150 de mii de tone”, a spus Veaceslav Ioniță.
Analizând recolta medie de prune, expertul a menționat că între 1996 și 2000 a fost de 1,9 tone la hectar (t/ha).
„Plantațiile de prune au scăzut, dar producția a crescut. Producția la hectar a crescut foarte mult.
În 2023 producția medie de prune a ajuns 8 tone la hectar, lucru care se datorează cel mai probabil plantațiilor noi. Livezile noi intensive au dus la ceea că prunele au o recoltă de patru ori mai mare decât acum 25 de ani”, a menționat expertul.
Vorbind despre exportul de prune, economistul a mai menționat că între 1994 și 1995 a totalizat 1,2 milioane de dolari.
Între 1996/2000 – 0,3 milioane de dolari; 2001/2005 – 1,6 milioane de dolari; 2006/2010 – 3,6; 2011/2015 – 6,3; 2016/2020 – 15,8; 2021 – 23; 2022 – 15,1; 2023 – 40,8 milioane de dolari.
„Creșterea a început după ce Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu UE, care îl cuprinde și pe cel de comerț liber”, a mai menționat economistul.
Analistul economic a afirmat că prețul mediu de export al prunelor moldovenești între 1994 și 1995 a fost de 0,19 dolari per kilogram; 1996/2005 – 0,20 dolari per kilogram; 2006/2010 – 0,32; 2011/2015 – 0,28; 2016/2020 – 0,36; 2021 – 0,51; 2022 – 0,52; iar în 2023 – 0,58.
„În 2023, prunele moldovenești s-au vândut la cel mai ridicat preț din toate timpurile”, a afirmat analistul economic.
Cu referire la veniturile obținute din exportul culturilor agricole (media anului 2023), Veaceslav Ioniță a mai afirmat că strugurii au avut un venit de 7000 de dolari la hectar (ha); merele – 6440; prunele – 4580; sâmburoasele – 3940; nucile – 2945; rapița – 1110; floarea soarelui – 965; grâul – 870; soia – 760; orzul – 740; porumbul – 670.
„Prunele sunt printre primele trei produse care aduc cele mai mari venituri de pe un hectar, dar și cere mai multe forțe de muncă implicată. Producția intensivă necesită investiții”, a mai afirmat Veaceslav Ioniță.
Referitor la țările unde au fost exportate prunele moldovenești, expertul a subliniat că din 2010 au fost exportate în total în 39 de țări.
Dacă până în 2014 a exportat doar 5 țări (Federația Rusă, Belarus, Kazahstan etc.), din 2014, urmare a semnării Acordului de liber schimb cu UE, dar și a embargoului impus de către Federația Rusă, Republica Moldova a ajuns să exporte în 13 țări, în 2019 – în 21 de țări; în 2021 – în 25 de țări; 2023 – în 33 de țări.
„Din 2010 și până în 2013, 99% din exportul de prune era îndreptat către piețele din Comunitatea Statelor Independente (CSI).
În 2014, după semnarea Acordului de comerț liber cu UE, 83,7% din exporturile de prune moldovenești mergeau către CSI, iar 14,4% – către UE. În 2015, 60,8% – către CSI, iar 38,9% – către UE. În 2017: 52,3% către UE, iar 47,2 către CSI; 2021: 60,9% – UE; iar 38,3% – CSI; 2022: 74,5% – UE, iar 24,5% – CSI; 2023: 81% – UE, iar 15,1% – CSI.
Restul exportului se realizează pe alte piețe decât cele europene și ale CSI. În 2023 a fost un al record al prunelor, cel mai mult a ajuns să fie exportat în UE”, a subliniat expertul.
Despre țările unde au fost exportate prunele moldovenești în 2023, Veaceslav Ioniță a enumerat Germania cu o pondere de 17,7%; România – 17,3%; Polonia – 16,8%; Rusia – 8,4%; Croația – 5,5%; Țările de Jos – 5,2%; Austria – 4,6%; Letonia și Belarus – câte 3,5%; Italia – 3,1%; Cehia – 2,8%; Kazahstan – 2,5%; Marea Britanie – 1,7%; Lituania și Bosnia și Herțegovina – câte 1,3%.
Media pentru ultimii 3 ani, potrivit expertului, arată că prunele moldovenești au fost exportate în România în proporție de 19,5%; Germania – 16,6%; Rusia – 15,9%; Polonia – 13,3%; Austria – 5%; Croația – 4,7%; Belarus – 4,3%; Țările de Jos – 3,6%; Letonia – 3,2%; iar Kazahstan – 2,8%.
Economistul a mai spus că prețul mediu de export al prunelor moldovenești în Germania a fost în 2023 de 0,98 de dolari per kilogram; Austria – 0,88 de dolari per kilogram; Țările de Jos – 0,82; Italia – 0,78; Croația – 0,69; Belarus – 0,65; Letonia – 0,64; Polonia – 0,62; Federația Rusă – 0,50; România – 0,63.
„Prețul mediu de export a fost de 0,58 de dolari per kilogram. În Germania, în 2023, am exportat cel mai mult și tot în Germania am vândut cel mai scump”, a constatat economistul.
Veaceslav Ioniță susține că plantațiile de prune au o capacitate de a asigura creșterea veniturilor la hectar de 10 și mai multe ori, creșterea numărului de angajați de minimum de 5-6 ori, dublarea veniturilor populației, dar și posibilități nelimitate de export.
Secretarul de stat Vasile Șarban s-a întâlnit cu experții în proiectare contractați de Agenția Franceză de Dezvoltare pentru a discuta despre fezabilitatea a două sisteme de irigare, ce ar putea fi reabilitate cu suportul Guvernului Franței. Este vorba de SCI Criulenii de Sus și SCI Călinești.
Experții au efectuat două vizite în teritoriu pentru a evalua: sursele de apă disponibile, infrastructura existentă și starea acesteia, suprafața terenurilor ce ar putea fi irigate, potențialii beneficiari ai sistemelor de irigare, eficiența energetică a sistemelor ș.a.
„Aceste sisteme de irigare sunt esențiale pentru agricultura din regiune. Reabilitarea acestora va majora considerabil productivitatea agricolă.
Ne dorim ca investițiile să fie realizate în soluții durabile pentru a asigura prosperitatea fermierilor noștri și a comunităților agricole. În plus, sustenabilitatea agricultorilor, inclusiv din punct de vedere financiar, este o prioritate pentru noi.
Aceste sisteme vor contribui semnificativ la producerea de legume, reducând astfel dependența de importuri.
De asemenea, ne dorim ca sistemele să fie ușor de întreținut și să aibă posibilitatea de extindere, pentru a răspunde nevoilor în continuă creștere ale agriculturii noastre,” a menționat Vasile Șarban.
Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, și-a deschis o nouă sucursală în Republica Moldova, informează compania, notează mold-street.com.
Pe 16 mai 2024, a fost înregistrată la Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova, în Registrul de Stat al persoanelor juridice, Sucursala Romgaz din Chişinău.
Decizia a fost anunțată și în contextul forumului gazelor naturale desfășurat la Chișinău și face parte din planurile Romgaz de a extinde furnizarea de gaze la nivel regional.
„Demersul înregistrării Sucursalei ROMGAZ la Chișinău se înscrie în sfera acțiunilor pe care compania le derulează în scopul extinderii activității de furnizare gaze la nivel regional, obiectiv prevăzut în strategia companiei pentru perioada 2021-2030.
Romgaz dorește să contribuie la asigurarea securităţii în aprovizionare cu gaze naturale în Republica Moldova, iar pasul făcut azi asigură premisele atingerii acestui deziderat”, a declarat Răzvan Popescu, CEO Romgaz.
Următorul pas este obținerea licenței de furnizare gaze naturale pe teritoriul Republicii Moldova, a spus Aristotel Jude, Director General Adjunct Romgaz.
Acum 10 ani s-a vehiculat că Romgaz, alături de alte companii românești, ar avea planuri de extindere în Republica Moldova.
De notat că, Romgaz analizează varianta de a achiziționa un business deja matur, în atenție fiind furnizarea gazelor naturale și electricitate de la E.ON Energie România, membră a Grupului german E.ON, care este unul dintre cei mai mari furnizori de gaze și electricitate din România, cu un portofoliu de circa 3,4 milioane clienți.
Romgaz este cel mai mare producător și principal furnizor de gaze naturale din România.
Compania este admisă la tranzacționare pe piața Bursei de Valori din București (BVB) și a Bursei din Londra (LSE).
Acționar principal este statul român, cu o participație de 70%. Compania are o experiență vastă în domeniul explorării și producerii de gaze naturale, istoria sa începând acum mai bine de 100 de ani, în anul 1909.
Romgaz a raportat pentru 2023 o cifră de afaceri consolidată de 9 miliarde lei românești (circa 1,8 miliarde euro), în scădere cu 32%, şi un profit net de 2,8 miliarde lei (circa 560 milioane euro), în creştere cu 10,4%, potrivit raportului financiar.
Scăderea cifrei de afaceri din 2023 provine din diminuarea cu 31,31% a veniturilor din vânzarea gazelor naturale, atât a celor din producţia Romgaz, cât şi a celor achiziţionate în vederea revânzării şi din scăderea veniturilor din vânzarea de energie electrică cu 69,41%.
Potrivit companiei, un efect important în diminuarea veniturilor l-a avut obligaţia impusă de Guvernul României, prin care Romgaz a vândut cea mai mare parte a producţiei de gaze la preţ reglementat.
Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a avut o întrevedere cu Tõnis Tänav, secretar general adjunct pentru Inovare și Strategie din cadrul Ministerului Afacerilor Rurale din Estonia.
Discuțiile s-au axat pe pregătirea planului de acțiune ce urmează să fie semnat în luna iunie, în Estonia, document menit să întărească colaborarea dintre țările noastre în domeniul agriculturii.
Oficialii au subliniat importanța schimbului de experiențe și bune practici pentru a stimula dezvoltarea durabilă a sectorului agricol.
Tõnis Tänav a exprimat disponibilitatea de a sprijini Republica Moldova în preluarea și replicarea instrumentelor digitale utilizate de Agențiile de plăți în agricultură din Țările Baltice, prin intermediul Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA).
Această inițiativă va contribui la eficientizarea și modernizarea sistemului de plată agricolă din țara noastră.
