Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură informează că în conformitate cu Ordinul Agenției Națională de Îmbunătățiri Funciare nr. 13 din 20 mai 2024, a fost lansat apelul III de depunere a cererilor de acordare a subvenției în avans pentru proiectele investiționale de îmbunătățiri funciare, ameliorare și protecție a solului, iar termenul limită de depunere a cererilor este 19 iulie 2024.
Cererile de solicitare a subvenției în avans se depun pentru următoarele submăsuri:
Submăsura nr. 1: Prevenirea și combaterea eroziunii solului;
Submăsura nr. 2: Ameliorarea chimică a solurilor;
Submăsura nr. 3: Conservarea și sporirea fertilității solurilor.
Criteriile de eligibilitate stabilesc că, solicitant al subvențiilor poate fi persoana juridică/fizică sau unitatea administrativ teritorială de nivelul întâi, care deține teren în proprietate, posesie sau folosință, înregistrat în modul stabilit de lege, și urmează să implementeze proiectul într-o unitate administrativ – teritorială de nivelul întâi.
De menționat este faptul că suportul statului constituie 80 % din valoarea proiectului eligibil și nu va depăși 800 mii lei.
Plățile vor fi efectuate în două tranșe:
I Tranșă – 70% din valoarea subvenției, care va fi achitată în condiția prezentării dovezilor cofinanțării din partea Beneficiarului în proporție de cel puțin 20%, din valoarea proiectului investițional;
II Tranșă – 30% din valoarea subvenției, se va efectua în baza cererii de debursare, la darea în exploatare a obiectului investiției și prezentarea actelor confirmative.
Dosarul de solicitare urmează să fie depus de către solicitant la Direcțiile teritoriale ale AIPA din jurisdicția în care solicitantul va efectua investiția.
Drept urmare, informăm solicitanții că pachetul de documente necesar, ce urmează a fi depus, poate fi accesat pe site-ul AIPA la rubrica: Subvenții în avans – îmbunătățiri funciare 2024, sau aici.
La sfârșitul lunii aprilie curent, Parlamentul a aprobat, în prima lectură, proiectul de lege privind organizarea și funcționarea Camerelor agricole, care au drept scop principal reprezentarea și protejarea intereselor fermierilor.
Proiectul a provocat discuții referitor la necesitatea lor, dar și asupra modalității de funcționare. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare susține că, Camerele agricole vor reprezenta puntea de legătură dintre fermieri și inovații, iar agricultorii se arată îngrijorați dacă acestea vor răspunde necesităților lor curente.
În cadrul interviului acordat pentru Agrobiznes, Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii, a explicat de unde a venit ideea și necesitatea de a elabora acest proiect de lege, cine vor fi membrii Camerelor agricole, când își vor începe activitatea, din ce surse vor activa, dar și alte detalii.
„Întotdeauna am fost preocupat de problema cum pregătim Republica Moldova pentru procesul de dezvoltare a agriculturii, pentru că este clar că, în agricultura din țara noastră, lucrurile nu merg tocmai așa cum ar trebui – ne-am plafonat, nu are loc un proces de creștere și dezvoltare, indiferent de faptul că avem tehnologii și tehnică bună, avem agricultori extrem de muncitori, avem un sol cum nu are nimeni în toată Europa, dar rezultatele economice lasă foarte mult de dorit.
Ideea de a crea Camerele agricole a apărut în cadrul unei vizite de lucru pe care am avut-o în Austria. Am fost impresionat de modul în care sunt organizați agricultorii din Germania și Austria și m-am gândit că același model poate fi aplicat și în Republica Moldova. Altă modalitate decât o Asociație profesională creată de agricultori și din care să facă parte toți agricultorii – nu există.
În acest sens, am identificat două modalități de dezvoltare a agriculturii din țara noastră, în primul rând, crearea Camerelor agricole și, în al doilea rând, Asociațiile de profil. În ceea ce ține de Asociațiile de profil, deja le avem create și acestea au rezultate extraordinare, iar fermierii au posibilitatea de a identifica, prin intermediul acestora, o mulțime de soluții pentru problemele cu care se confruntă”.
Care sunt diferențele dintre Camerele agricole și Asociațiile de profil?
„Asociațiile de profil au o specializare îngustă, reprezentând un singur domeniu cum ar fi, spre exemplu, creșterea fructelor, legumelor, strugurilor, albinelor, ovinelor, ș.a. Totodată, Asociațiile de profil au un număr mic de membri. Camerele agricole vor fi asociații profesionale cu un centru de consultare, unde fermierii vor fi școlarizați, vor primi cunoștințe. Tot prin intermediul Camerelor agricole, agricultorii vor fi ajutați să scrie proiecte pentru a obține bani din fondurile de preaderare, inclusiv subvenții de la AIPA.
Camerele agricole vor fi un instrument de dezvoltare pentru fermierii mici și mijlocii, pentru că fermierii mari au posibilități diferite și își pot permite să apeleze la serviciile profesionale ale unui contabil, jurist, agronom, economist. Scopul este de a combina activitatea din agricultură cu activitatea de consultanță, oferite prin intermediul Camerelor agricole. Altfel spus, ne propunem să creăm un mediu prietenos pentru fermierii mici și mijlocii”.
Considerați că fermierii de la noi sunt pregătiți pentru acest concept, proces?
„Probabil, ei niciodată nu vor fi pregătiți, până nu începe procesul propriu-zis. Camerele agricole, în niciun caz nu vor fi o platformă pentru soluționarea conflictelor dintre fermieri. Ne dorim să dezvoltăm aceste Camere pentru a răspunde la anumite probleme ale agricultorilor. Nu vom putea face față concurenței regionale, dacă nu vom începe să avem o activitate profesionistă. Trebuie să scriem proiecte, să elaborăm business planuri, trebuie să înțelegem în ce investim și de ce, este imperativ ca atunci când plantăm o livadă, cu un anumit soi, să știm exact unde vom vinde produsul.
Atunci când am venit în această funcție, una dintre cele mai mari probleme era lipsa abordării economice a agriculturii și lipsa capacităților de a vinde. Respectiv, punem accent pe aceste componente și ne dorim ca agricultorii să nu mai producă de sine stătător, pentru că astfel vor avea un preț de cost înalt și cele mai mici prețuri de vânzare, iar beneficiarii cei mai mari vor fi intermediarii. Cooperarea și organizarea agricultorilor în grupuri de producători, cooperative, asociații înseamnă costuri mai mici la producere și prețuri mai mari la vânzare. Aceasta este formula care funcționează perfect”.
Urmează să fie constituite 10 Camere agricole regionale și una Națională, care vor fi fondurile din care vor activa acestea?
„Principalele surse financiare pentru acestea vor fi cotizația de membru și surse din partea statului, prin intermediul Ministerului. În cadrul Centrelor de consultare, care vor activa în fiecare din cele 10 Camere agricole, vor fi subdiviziuni ale Centrului de consultanță din cadrul MAIA. Respectiv, specialiștii vor fi achitați de către minister și vor acorda servicii de consultanță în dependență de specificul fiecărei regiuni. Nici într-o țară un fermier mic nu are contracte cu juriști, economiști, deoarece nu are posibilitatea de a-i achita. Astfel că, prin intermediul Camerelor agricole, micii fermieri vor putea solicita serviciile acestor specialiști și nu doar, mai ales că acestea vor activa în regiunea sa”.
Cine vor fi membrii Camerelor agricole și care vor fi criteriile de selecție a acestora?
„Membrii Camerelor vor fi toți producătorii agricoli care desfășoară o activitate în agricultură și au în proprietate/folosință/posesie cel puțin 2 ha de teren agricol arabil. Agricultorii care nu vor fi membri ai unei Camere agricole nu vor putea beneficia de subvenții. Totodată, agricultorii care nu vor fi membri ai Camerelor agricole vor putea solicita consultanță contra plată și aceasta va reprezenta o altă sursă de venit pentru Camerele agricole, pe lângă subvențiile pe care le vor primi direct din Fondurile UE”.
În contextul în care tot mai des vorbim despre lipsa acută a forței de muncă, nu există riscul, Camerele agricole să nu dispună de specialiștii necesari?
„Nu cred că există un asemenea risc, pentru că în localitățile rurale, raioanele țării avem nu doar agricultori, dar sunt și specialiști din diferite domenii cum ar fi economiști, contabili, juriști, agronomi ce au competențe profesionale înalte și respectiv vor putea activa în aceste Camere agricole”.
Care vor fi principalele avantaje ale membrilor Camerelor agricole?
„Informația la zi. În lumea business-ului cel mai mult costă informația. În plus, o atenție mare se va acorda componentei ce ține de instruirile pentru comerț. Succesul final al oricărei activități înseamnă vânzarea produsului, iar prețul trebuie să fie unul care corespunde cheltuielilor pe care le-ai avut.
La noi însă, marea majoritate a fermierilor sunt foarte buni în a produce și nu le mai ajunge timp să se încadreze și în procesul de vânzare. Până la urmă, fiecare trebuie să se ocupe de ceea ce îi reușește cel mai bine. Cooperarea este unica soluție viabilă în procesul de luptă contra sărăciei. Camerele agricole vor reprezenta fermierii în dialogul cu toate organele puterii centrale și locale”.
Cine va avea funcția de control asupra activității desfășurate de Camerele agricole?
„Fermierii, ei fiind și cei care vor participa la procesul de alegere a organului de conducere. Aici țin să specific că, Camerele agricole urmează să aibă autonomie și independență totală în activitatea sa”.
Când își vor începe activitatea Camerele agricole, dacă proiectul va fi votat în lectura a doua de către Parlament?
„Sperăm că la 1 ianuarie 2025, Camerele agricole vor fi funcționale deja. Deși există încă foarte multă muncă, inclusiv discuții în teritoriu, identificarea locațiilor, vizita de studiu pentru fermieri în Austria, Germania”.
Cum comentați faptul că, unii fermieri susțin că crearea Camerelor agricole înseamnă colectivizare forțată?
„Este doar o părere, care nu are nimic cu realitatea. Mi-aș dori ca acești fermieri să vină cu soluții reale pentru dezvoltarea agriculturii. Ceea ce vor oferi Camerele agricole este suportul informațional, dar și suport în elaborarea planurilor de afacere, proiectelor pentru a beneficia de surse financiare pentru dezvoltare.
Unde sunt paralele între colectivizare și Camerele agricole? Avem fermieri, Asociații de profil care susțin acest proiect și îl consideră necesar. Prin crearea Camerelor agricole facem un pas spre dezvoltarea agriculturii din Republica Moldova”.
Care totuși, este principala problemă a fermierilor de la noi, în contextul în care s-a menționat că știu a produce, avem un sol deosebit, statul oferă subvenții, sunt Asociații de profil ce au rezultate remarcabile și totuși, parcă batem pasul pe loc?
„Nu sunt asociați și vând foarte prost. Sperăm că prin intermediul Camerelor agricole fermierii vor fi ajutați să facă un business plan, o analiză a piețelor, vor învăța ce înseamnă cooperativă și grup de producători. Cea mai mare problemă în procesul de vânzare a producției din Moldova este lipsa asocierii. Ne dorim ca, agricultorii din țara noastră lucrând cu Asociațiile de profil și Camerele agricole să prindă gustul și să înțeleagă ce înseamnă cooperare”.
De menționat că, modelul Camerelor agricole a fost preluat de țări precum Germania, Ungaria, Slovenia, Polonia, Austria.
CORDUS® FORTE reprezintă cea mai completă soluție de combatere a buruienilor în postemergență, cu cea mai mare perioadă de aplicare, de la stadiul de 2 frunze până la 9 frunze ale porumbului, cu o selectivitate extraordinară și fără restricții în ceea ce privește rotația culturilor.
Pentru a obține cele mai bune rezultate în combaterea buruienilor problemă din cultura porumbului, doza recomandata de CORDUS® FORTE este de 480 g/ha/sezon + 250 ml/HA Vivolt®.
Eficacitatea excepțională a acțiunii erbicidului CORDUS® FORTE este rezultatul intensificării efectului de erbicid și a interconexiunii acțiunii a trei substanțe active, care aparțin diferitelor clase chimice.
Noutatea și caracteristicile principale ale acestui nou erbicid sunt următoarele:
tehnologia Safener încorporată în formularea produsului
fereastră mai mare de aplicare a produsului
combinație unică de substanțe active.
Avantajele și Beneficiile pe care le aduce erbicidul Cordus® Forte sunt:
Soluție completă în postemergență.
Eficacitate maximă în combaterea buruienilor în postemergență la porumb.
Fără restricții în rotația culturilor.
Selectivitate foarte bună, putând fi aplicat de la 2 la 9 frunze ale porumbului.
Simptomele vizuale ale acțiunii erbicidului CORDUS® FORTE în combaterea buruienilor (inhibarea creșterii, ofilirea, deformarea, decolorarea, necroza) pot fi observate la 3-7 zile după aplicare, în funcție de condițiile climatice.
Acțiunea erbicidului CORDUS® FORTE se intensifică în perioada creșterii active a buruienilor.
Datorită combinației echilibrate a celor două substanțe active rimsulfuron și nicosulfuron, erbicidul CORDUS® FORTEcombate principalele buruieni graminee, inclusiv specii de Agropyron (pir târâtor), Echinochloa (iarba bărboasă) și specii de Setaria (mohorul) s.a.
Conținutul de dicamba sporește eficacitatea erbicidului CORDUS® FORTE în combaterea buruienilor dicotiledonate anuale (specii de crucifere, Chenopodium spp. (spanac sălbatic), Xanthium spp. (cornuț), Polygonum convolvulus (hrișcă urcătoare), Ambrosiaartemisiifolia (ambrozia), Solanum nigrum (zârna sau umbra nopții), Amaranthus retroflexus (știr), s.a.), dar și împotriva buruienilor dicotiledonate perene Convolvulus arvensis (volbura), Sonchus arvensis (susai), Cirsium arvense (pălămida), Euphorbia cyparissias (laptele cucului sau busuioaca măgărească).
Pentru culturi curate, fără buruieni și cu producții la potențialul maxim al hibridului de porumb cultivat, folosiți cu încredere erbicidul CORDUS® FORTE!
Alexandra Maria Petcuci, Category Marketing Manager Erbicide România & Moldova.
Producția globală de vin a atins un minim istoric în 2023, iar schimbările climatice ar putea fi unul dintre motive. Potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului, astfel aceasta a atins cel mai scăzut nivel din 1962, notează radiomoldova.md.
Anul trecut mai mulți factori au influențat reducerea cantităților de vin la nivel mondial, a declarat secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Andrian Digolean.
„Producția globală de vin, după câțiva de ani de stabilitate dintre dintre balanța cererii și ofertei, observăm o creștere îngrijorătoare a stocului de vin. Și chestia asta o observăm în majoritatea țărilor producătoare de vin.
Se atestă un declin la capitolul consumul vinului. Deci în 2017, în lumii se consumau 246 milioane de hectolitri, în 2023, deja 225 milioane de hectolitri.
Același lucru îl observăm și la capitolul producerea vinului, la nivel global. În 2018, producerea a constituat 250 de milioane de hectolitri, deja în 2023, datele statistici ne arată o cifră de 237 milioane de hectolitri la nivel mondial.
Și un lucru foarte important sunt supraferițele globale de viță de vie și aici la fel se atestă o scădere semnificativă”, a declarat Andrian Digolean.
În același timp, Adrian Digolean a mai spus că recolta de struguri din țara noastră a fost mai mică anul trecut cu 6 la sută decât în 2022, respectiv, și cantitatea de vin a scăzut.
„Republica Moldova nu a fost ocolită de aceste tendințe. Din păcate, în Republica Moldova, la un hectar plantat de viță de vie, 5,2 hectare sunt desfrișate.
Deci noi la moment operăm cu o suprafață totală de 120 de mii de hectare de viță de vie, dintre care 66 de mii de hectare sunt soiuri pentru vin, mai avem în jur de 17 mii de hectare de viță de vie pentru strugurii de masa și celelalte cât mai rămân, 20-25 de mii, este vița de vie din gospodăriile casnice.
Printre aceste suprafețe, 1.700 sunt soiuri autohtone și 1.357 sunt soiuri de selecție nouă”, a precizat Andrian Digolean.
În 2023, producția de vin din Uniunea Europeană s-a micșorat cu 10 la sută, a doua cea mai scăzută de la începutul secolului.
În unele țări, o primăvară ploioasă a dus la inundații, deteriorarea viței de vie și a podgoriilor. Alte țări, în special cele din sudul Europei, au fost afectate de seceta severă în curs de desfășurare.
Italia a fost una dintre țările producătoare de vin care au avut de suferit cel mai mult, deoarece productivitatea a scăzut cu 23%.
Producția de vin a fost afectată de condițiile climatice și în alte țări europene – în Germania aceasta a scăzut cu 3,8%, în Ungaria cu peste două la sută, în Austria cu 6,5%.
În Spania, a atins cel mai mic nivel din 1995, fiind redusă cu peste 20% față de 2022 și cu 25% sub media pe cinci ani.
Un agricultor din Saharna se plânge că Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) nu îi dă în arendă un bazin de acumulare vechi, pe care vrea să îl renoveze și să îl utilizeze pentru irigare, transmite realitatea.md.
Conform lui, ultimul cuvânt pentru luarea deciziei ar aparține șefului de la Agricultură, Vladimir Bolea.
Fermierul Victor Cibotari susține că își dorea să facă toate lucrările necesare.
În discuțiii cu redacția Realitatea, el a povestit că în perioada 2021-2022 a vizitat mai multe instituții ale statului, inclusiv agenția „Apele Moldovei”, Agenția Proprietății Publice și a vorbit personalul cu ministrul Agriculturii, însă a fost refuzat într-o manieră ofensatoare de către funcționar.
„Bolea, Ministrul Agriculturii, mi-a refuzat categoric. La ziua de azi, chiar și betonul de la fundament este scos, distrus. Noi spunem că vrem să facem agricultură, să restabilim sisteme de irigare.
Aici ca să restabilești trebuie milioane de euro. Noi am cerut să ne dea în arendă, să plătim ca să restabilim aici. Iată rezultatul activității Ministerului Agriculturii”, susține Cibotari.
Mai mult, fermierul a relatat că în anii precedeți mai multe țevi vechi ar fi fost furate, iar la fața locului a intervenit Poliția și a pornit investigații.
Dosarul ar fi ajuns pe masa procurorilor, dar ar fi fost clasat, deoarece părțile, Agenția Proprietății Publice și persoanele care ar fi comis infracțiunea, s-ar fi împăcat.
Recent, vizitând locația, fermierul susține că a observat noi intervenții neautorizate. Actualmente, potrivit lui, pentru lucrările de reabilitare a bazinului sunt necesare milioane de euro.
Reacția Ministerului Agriculturii
Într-un răspuns transmis redacției Realitatea, Ministerul Agriculturii precizează că politicile statului sunt de a sprijini fermierii asociați din zona de deservire a Sistemelor Centralizate de Irigare (SCI).
Există bază legală pentru a transmite în folosinţă gratuită asociaţiilor utilizatorilor de apă a infrastructurii de irigare proprietate publică, inclusiv modul de gestionare a infrastructurii de irigaţii prin constituirea asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii.
„Transmiterea în folosinţă gratuită (prin încheierea unui contract de comodat) a sistemelor de irigare, precum şi relaţiile ce apar între asociaţiile menţionate, se efectuează de către Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.
Referitor la solicitarea domnului Cibotari, comunicăm că bazinul de acumulare solicitat a fi transmis în folosință face parte din SCI „Saharna” și nu poate fi transmis separat unui agricultor, doar tuturor agricultorilor asociați în zona de deservire a SCI”, susține autoritatea.
Conform Ministerului, fermierului i s-a recomandat să inițieze crearea Asociației a utilizatorilor de apă pentru irigare, care ulterior poate solicita în mod legal preluarea întregului sistem centralizat de irigare, iar MAIA l-a ghidat să urmeze procedurile legale și i-a recomandat elaborarea unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea SCI „Saharna” și prezentarea documentului la minister, pentru a identifica investiții.
MAIA mai afirmă că actualmente sunt inițiate mai multe proiecte de reabilitare a sistemelor de irigare în mai multe regiuni ale țării, iar Agenția Franceză de Dezvoltare finanțează cinci studii de fezabilitate.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare anunță succesul celei de-a XXI-a ediții a Vernisajului Vinului, desfășurat sub egida brandului național „Vinul Moldovei. O legendă vie”.
Acest eveniment, care a avut loc vineri, 17 mai curent, a înregistrat o participare impresionantă și a evidențiat calitatea vinurilor moldovenești.
Cea de-a XXI-a ediție a Vernisajului Vinului a debutat cu o sesiune business-to-business (B2B) – un eveniment special dedicat doar oamenilor de afaceri.
Antreprenorii și managerii de achiziții din magazine, restaurante și firme de distribuție și-au dat întâlnire la Palatul Republicii, pentru a schimba idei, pentru a descoperi noi oportunități de afaceri și pentru a discuta cum pot aduce vinurile mai aproape de consumatori.
În cadrul acestui eveniment, care s-a desfășurat pe parcursul a două ore, au fost prezenți peste 100 de reprezentanți din HoReCa, oferind o platformă unică de schimb de idei și bune practici.
Prezent la evenimentul de inaugurare, secretarul de stat Andrian Digolean a felicitat producătorii pentru eforturile lor continue de a ridica standardele vinificației la cele mai înalte nivele.
„Datorită muncii și dedicației voastre, astăzi ne putem mândri cu realizări remarcabile: de la 10 mici producători în 2014, am ajuns la peste 60 de mici producători reuniți într-o asociație puternică.
Exporturile noastre de vin au crescut semnificativ, atingând piețe internaționale. Turismul viticol s-a dezvoltat considerabil, susținut de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare împreună cu USAID.
Am avut ocazia să prezentăm vinurile noastre la diverse expoziții internaționale, impresionând delegații din țări precum Spania, Portugalia, Italia și Franța.
Ministerul continuă să sprijine sectorul viticol prin acordarea de subvenții și promovarea soiurilor locale.
Susținem dezvoltarea soiurilor cu indicații geografice și denumiri de origine protejată, consolidând astfel identitatea vinurilor moldovenești pe plan internațional”, a declarat oficialul.
Rezultatele evenimentului:
Peste 1.500 de vizitatori au participat la eveniment;
Au fost degustate în total 700 de sticle, oferind oaspeților o experiență diversificată a celor mai bune vinuri din țară;
70 de vinării din întreaga țară și-au prezentat cele mai bune vinuri;
Au fost expuse 300 de vinuri diferite, evidențiind inovația și calitatea vinificației moldovenești.
Câștigătorii ediției de primăvară au fost Vinăria din Vale pentru categoria Vernisajul în Alb (vin alb) și Cricova pentru categoria Vernisajul în Roz (vin rosé).
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare își exprimă recunoștința față de toți participanții, vinăriile și vizitatorii care au contribuit la succesul celei de-a XXI-a ediții a Vernisajului Vinului.
Vom continua să promovăm cu entuziasm și devotament standardele înalte și tradițiile bogate ale vinificației moldovenești.
În raionul Glodeni, satul Fundurii Noi, acum ceva timp, familia Prunceac a început o afacere cu ovine, mizând pe rasa Assaf, pentru a valorifica culturile crescute pe suprafețele pe care le au în gestiune.
„Am fost și sunt agricultor, iar împreună cu tatăl și familia am decis să prelucrăm recoltele pentru a produce furaje pentru oi și dezvolta ferma noastră proprie. De fapt, mereu am fost pasionați de creșterea oilor, e o pasiune ce se transmite din generație în generație.
Astfel, înființarea unei ferme de oi a fost o trecere firească de la o pasiune la afacere. Acest lucru ne-a permis să creăm și câteva locuri de muncă în zonă, dar și să valorificăm mai eficient recoltele, transformându-le în furaje pentru ferma noastră”, spune Arteom Prunceac.
La moment, șase angajați au grijă de oile din fermă, iar în perioada următoare urmează a fi angajate încă două persoane pentru a mulge oile.
Rasa de oi Assaf este apreciată de crescători pentru că este o rasă înalt productivă de lapte, dar și de carne, pretabilă mai mult pentru zonele cu climă caldă.
Familia Prunceac a beneficiat și de subvenții pentru dezvoltarea afacerii, iar în anii următori speră mult să majoreze numărul animalelor din fermă și să realizeze și exportul producției pe piața UE.
„Sprijinul statului este într-adevăr important pentru dezvoltarea zootehniei. Este destul de greu să dezvolți o afacere în agricultură doar din resurse proprii. Urmează să obținem subvenția pentru animalele de prăsilă importate.
În primii ani, suntem orientați spre piața internă, dar mai apoi ne dorim mult să ne dezvoltăm pentru a accesa piața UE. Pentru aceasta trebuie să majorăm numărul oilor din fermă pentru a avea suficientă producție. Muncind, la noi în țară se poate de obținut ceva, de contribuit la bunăstarea oamenilor noștri”.
Runda de discuții s-a desfășurat în incinta Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, fiind prezidată de către secretara de stat, Cristina Ceban și de către directorul general-adjunct pentru Acorduri Internaționale și Afaceri UE din cadrul Ministerul Comerțului al Republicii Turcia, Atilla Bastirmaci.
Oficialii ambelor țări au menționat importanța implementării Acordului de comerț liber, subliniind contribuția acestuia la intensificarea relațiilor economice bilaterale, consolidarea schimburilor comerciale și investițiilor străine în regiune precum și intensificarea relațiilor bilaterale atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul comunității de afaceri.
În cadrul reuniunii, Republica Moldova a solicitat părții turce renegocierea concesiilor tarifare (condiții favorabile) acordate pentru exportul mai multor produse agricole autohtone pe piața Turciei, printre care: vinuri, miere de albine, nuci, fructe și legume proaspete, procesate și/sau conservate, sucuri și alte băuturi, uleiuri, cereale, înghețată, produse de patiserie, reiterând importanța acestora pentru producătorii autohtoni.
Mai mult, părțile și-au exprimat deschiderea privind continuarea dialogului, care va fi realizat conform calendarului de acțiuni stabilit.
În perioada ianuarie-martie 2024, Republica Turcia s-a clasat pe locul 4 printre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova la nivel mondial, cu o pondere de 6,9% din valoarea comerțului total.
Valoarea comerțului exterior al Republicii Moldova cu Republica Turcia a înregistrat în perioada de referință suma de 212,5 mln. USD.
Digitalizarea activităților Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) continuă.
Începând cu ziua de astăzi, 21.05.2024, operatorii din domeniul alimentar au posibilitatea de a-și vizualiza și descărca rapoartele investigațiilor de laborator prin intermediul Sistemului Informațional „Portalul public e-ANSA”.
Procesul este unul imperios atât pentru agenții economici, cât și pentru ANSA care are scopul de a-și fortifica și în continuare procesul de comunicare cu operatorii din domeniu.
Astfel, agenții economici pot accesa rapoartele investigațiilor de laborator emise în urma:
implementării programelor naționale de monitorizare;
controalelor consolidate la Posturile de Inspecție la Frontieră;
prelevărilor de eșantioane efectuate la cerere.
Pentru aceasta, operatorii vor urma câțiva pași importanți:
Accesarea linkului „Portalului public ANSA”: eansa.gov.md ;
Autentificarea în cabinetul personal (Log in), care se efectuează în baza semnăturii electronice sau a semnăturii mobile a conducătorului unității (imaginea 1);
