De calitate apei depinde păstrarea structurii solurilor, fertilității solului, dar și productivitatea la ha sau beneficiile pe care le vom obține de la irigare.
Pentru aprecierea calității apei este obligatoriu să se facă periodic analiza fizico-chimică a apei, deoarece calitatea apei se modifică în timp, sub influența diferitor factori de mediu și antropici.
Analiza apei se va efectua numai în laboratoare acreditate conform ISO17025 sau EN45001.
Este important să cunoaștem nu numai mineralizarea apei, dar și întreaga compoziție chimică a ei. O atenție deosebită trebuie acordată conținutului ionilor de sodiu, magneziu și sărurilor alcaline.
Prin folosirea corectă a următoarelor formule simple, se pot aprecia indicii calității apei și cerințele față de apa utilizată la irigare:
- Mineralizarea , g/l < 1,0;
- Mg = (Mg/ (Ca+Mg)) x 100% < 50%;
- Na = (Na/ (Ca+Mg)) x 100% < 70%;
- Na = (Na/ (Ca+Mg+Na)) x 100% < 50% ;
- Raportul Na/Ca < 1;
- (HCO3 +CO3) – (Ca+Mg) < 1,25;
- Coeficientul de absorbire potențială a sodiului –SAR < 3;
- SAR = Na/V 0,5 (Ca +Mg) < 3.
În anii secetoși, ca urmare a pierderilor mari de apă de la evaporare, calitatea apei se înrăutățește.
Apele de suprafață pe teritoriul Moldovei, cu excepția Nistrului și Prutului, în majoritate nu corespund condițiilor de calitate după toți indicii de calitate (vezi în următorul tabel).
Gradul de mineralizare a apelor râulețelor Răut, Ialpug, Bâc, ca regulă, depășește 1,0 g/l (1,0 – 2,4 g/l) a lacurilor de acumulare între 1,0 – 3,0 g/l.
Utilizatorii de apă pentru irigare vor efectua evaluarea calităţii apei în fiecare an (testarea chimică şi microbiologică de care des uităm).
Probele prelevate vor fi analizate în cadrul laboratoarelor autorizate şi certificate. Numai în cazul când rezultatele încercărilor sursei de apă va corespunde tuturor cerinţelor admise, apa pentru de irigare se va utiliza în circuit.
Calitatea apelor de suprafață pentru irigare (după Overcenco A.)
Utilizatorii de apă pentru irigare trebuie să respecte strict următoarele:
- Pentru majoritatea subtipurilor de cernoziom în condițiile Republicii Moldova este acceptabilă utilizarea apei cu o mineralizare nu mai mare 0,8-1,0 g/l și SAR mai mic de 3;
- Efectuarea udatului justificat, numai în cazuri strict necesare și cu norme reduse de udat;
- Excluderea scurgerilor de suprafață a apei și eroziunii solului;
- Evitarea înmlăștinirii, ridicări evidente a nivelului apelor freatice.
Important să știm:
- Cernoziomurile, dacă sunt supuse irigării, manifestă un șir de modificări funcționale, deja în fazele timpurii de irigare. Cercetările au arătat că până și în cazul irigării cu apă din r. Nistru în soluri se atestă schimbări ireversibile, cu afectarea structurii solurilor.
- Cercetările experimentale au demonstrat că cernoziomul irigat cu ape mineralizate după 3 – 4 ani devine slab salinizat (conținutul de săruri depășea 0,2%), iar după 10 ani – moderat și puternic salinizat (Buletin de monitoring, 1995).
Irigarea cu ape nepretabile pentru irigare, din rândul cărora fac parte apele subterane, provoacă modificări și mai semnificative.
Conform generalizărilor efectuate de doctorul în biologie, conf. universitar Gheorghe Jigău care au fost declarate pentru revista „Natura” cca 80% din apele subterane nu sunt bune pentru irigare.
Chiar dacă conținutul sărurilor este sub 1 gram per litru, în componenţa sărurilor predomină elemente toxice – carbonatul și bicarbonatul de sodiu.
Ca urmare, apele subterane sunt puternic desulfurizate și dispun de reacție alcalină. Valorile pH-ului sunt mai mari de 8,7. Irigarea cu asemenea ape afectează biota solului, în special microbiomul responsabil de circuitul azotului.
În plus, cu apele desulfurizate, în sol sunt aduse microorganismele care demarează procesele de reducere a sulfaților. În soluri se acumulează soda. Aceasta este foarte toxică pentru plantele de cultură.
Cercetările recente au arătat că deja după 8 ani de irigare cu apă subterană, conținutul de sodiu depășește 13% – solul este solonetizat, iar recoltele culturilor agricole se reduc cu 20-30%.
Intensiv degradează structura stratului arabil cu formarea unui strat astructurat sau fin structurat cu grosimea 8-12 cm. Acesta conduce la instaurarea în soluri a unor regimuri pedofuncţionale extrem de nefavorabile.
După toate aceste argumente, trebuie să știm că utilizarea apelor subterane pentru irigare poate avea loc doar după cercetări sistematice, pentru identificarea procedeelor care ar reduce riscurile menționate.
Pentru irigare cu ape de suprafață cât și pentru utilizarea apelor subterane pentru asigurarea cu apă potabilă, producătorii agricoli trebuie să obțină de la Inspectoratul Ecologic de Stat, conform legislației în vigoare Autorizația de Folosință Specială a Apei (AFSA) – document, care reglementează cerințele tehnice, ecologice și igienice de utilizare a apei în procesele de producere.
După ce ne-am convins că apa corespunde cerințelor menționate și avem AFSA, putem să trecem la alegerea metodei și tehnologiei de irigare.
BIBLIOGRAFIE
- Gavrilița A., Dăscălescu L., Dăscălescu S. Irigarea tehnică și tehnologii moderne Chişinău: Pontos, 2005.72 p.
- Gumovschi A. Irigarea culturilor agricole. Chişinău: ACSA, 2020. 40 p.
- Overcenco A. Irigarea culturilor agricole de valoare înaltă. Ghid practic. Chişinău: ACED, 2015. „ Foxtrot‖. 66 p.
Acest material este realizat în cadrul proiectului „InfOrganic Moldova 2020-2022”, implementat de A. O. „Educație pentru Dezvoltare” (AED), cu suportul financiar al Fundației ”Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED). AED mulțumește Agrobiznes pentru produsul elaborat.
