Leguminoasele sunt cunoscute pentru aportul lor în îmbunătățirea stării solului. În mare parte, din cauza reducerii numărului fermelor zootehnice, mai multe specii de leguminoase sunt cultivate pe suprafețe restrânse, iar în acest articol vom discuta despre avantajele pe care reușesc să le ofere și de ce, totuși, merită a fi cultivate.
Tânărul agricultor Vitalie Burlacu spune că avantajele prezenței lucernei în asolament sunt multiple, de aceea, din acest an va începe includerea lucernei în rotație pe până la 30% din suprafețe.
„Ca și verigă în tehnologie, abia începem a cultiva lucerna în 2022, datorită identificării oportunităților de comercializare. Totuși, beneficiile acestei culturi le-am putut observa la arendarea terenurilor cultivate cu lucernă: o mai bună structură a solului, o absorbție și înmagazinare mai bună a apei. Astfel, în cazul în care avem o ploaie rapidă, nu sunt distruse capilarele solului, iar apa se infiltrează mai rapid.
Agregatele solului au o mărime care permite dezvoltarea mai bună a plantelor. În plus, solul se îmbogățește cu materie organică. Totodată, pe solurile unde este cultivată mai mulți ani lucerna, nu mai avem talpa plugului sau alt tip de tasare a solului din cauza utilajelor agricole”, explică Vitalie Burlacu.
Cu toate că fermierul a observat avantaje și după 5 ani de cultivare, specialiștii spun că, optimi ar fi 3 ani de cultivare, începând cu anul al 4-lea de vegetaţie lucerna conduce la uscarea excesivă a solului.
„Materia organică rămasă în urma descompunerii rădăcinilor lucernei este distribuită uniform. Dacă e să vorbim de contribuția lucernei cu azot în sol, chiar dacă știm că acest element este ușor levigat și nu se păstrează timp îndelungat, observăm un efect pozitiv al lucernei pe parcursul a minim 3 ani la următoarele culturi”, spune fermierul.
Afirmația tânărului vin să o confirme și specialiștii, care spun că până la 40% din biomasa radiculară și aeriană produsă la cultivarea lucernei rămâne în sol. Circa 25% din azotul conţinut în acestea se utilizează de cultura următoare, iar alte 15% de următoarele 2-3 culturi.
Alte 60-75% din resturile vegetale se transformă în substanţe humice și asigură ameliorarea factorilor fizici de fertilitate (compactitate, porozitate totală și diferenţială, alcătuire agregatică, însușiri hidrofizice) și celor agrochimici (cu resturile vegetale de lucernă sunt încorporate 150-780 kg/ha de azot în funcţie de condiţiile de creștere și dezvoltare a boboaselor).
Cercetările mai arată că lucerna și trifoiul cultivate în parte, cât și în amestecuri contribuie la intensificarea activităţii microorganismelor din sol și la formarea de produse ce asigură formarea agregatelor prețioase pentru culturi și structurarea solului într-o perioadă scurtă de timp (2-4 ani).
De exemplu, în următorul tabel este indicat cum s-a majorat numărul de agregate (structurale hidrostabile) în sol la cultivarea ierburilor multianuale leguminoase în cadrul întreprinderii SRL „Mavil-Agro”, r-nul Ocniţa, (strat 0-30 cm):
Din acest tabel rezultă că ierburile boboase multianuale contribuie la îmbunătățirea hidrostabilității agregatelor de dimensiuni >1 mm și reducerea de 2,0-2,7 a agregatelor de <0,25 mm.
Cu cât numărul primului tip de agregate este mai mare (5-1 mm), cu atât regimul de umiditate a solurilor, rezistența la secetă, procesele biochimice din sol și nutriția sunt mai bune.
Bibliografie: Reabilitarea ecologică a terenurilor, Autori: Gheorghe JIGĂU, doctor în ştiinţe biologice; Mihail LEŞANU, doctor în ştiinţe biologice.
Acest material este realizat în cadrul proiectului „InfOrganic Moldova 2020-2022”, implementat de A. O. „Educație pentru Dezvoltare” (AED), cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED). AED mulțumește Agrobiznes pentru produsul elaborat.
