După recoltare, produsele ecologice se depozitează separat de produsele convenționale și nu se admit tratamente chimice nu numai pe parcursul depozitării, dar și înainte de depozitare, pe perioada păstrării pentru a nu compromite integritatea ecologică a acestor produse.
Depozitarea boabelor se face în silozuri celulare pe verticală sau în magazii pe orizontală. Aceste depozite pot fi mecanizate și realizate din zid de cărămidă, zid de beton etc.
Depozitele trebuie să nu fie infestate cu dăunători, să reziste la presiunea pe care o exercită produsele în stare de repaus și la încărcare – descărcare, să corespundă particularităților de climă din zonă, să poată fi mecanizate cu utilaje necesare.
Produsele agricole trebuie să aibă o puritate cât mai ridicată. Acest lucru se realizează prin curățarea materialului vegetal recoltat. Materiile prime vegetale sunt uscate imediat după recoltare.
Există multe metode de conservare și păstrare a produselor agricole, care se bazează pe reducerea la maxim a proceselor fiziologice prin dirijarea umidității și temperaturii semințelor. Sunt cunoscute următoarele metode de conservare a produselor agricole:
- păstrarea în stare uscată;
- păstrarea la temperaturi scăzute;
- păstrarea prin aerare activă;
- autoconservarea.
Păstrarea produselor în stare uscată este cea mai utilizată metodă și are o mare aplicabilitate pentru toate produsele agricole vegetale.
Prin această metodă, se reduce conținutul de umiditate al boabelor la umiditatea de echilibru, astfel se elimină orice pericol de degradare a produsului, fiind în totală siguranță.
Umiditatea la care se păstrează principalele culturi agricole:
- floarea soarelui, rapiță, muștar, între 6-8%;
- porumb boabe, sorg, mei, între 11,5-12,5%;
- soia, între 11-12%;
- grâu, secară, orez, ovăz, între 14-15%;
- mazăre, fasole, bob, linte, între 15-16%.
Semințele de cereale cu umiditate sub 14% se pot păstra, fără probleme, în vrac – straturi cu înălțime mare în magazii sau în celule de siloz.
Semințele de leguminoase și oleaginoase se depozitează numai în magazii pe orizontală și în straturi cu înălțimi mai mici, sub 1,5 m.
O mare parte din produsele agricole se recoltează vara, având umiditatea redusă, și astfel, se usucă pe cale naturală. Există mai multe tipuri de uscare naturală a materialului vegetal:
- Uscarea naturală la soare este folosită pentru material cu țesuturi dure, rădăcini, semințe, ierburi, cu condiția să conțină substanțe active cât mai stabile: alcaloizi, glicozide.
- Uscarea naturală la umbră este o metodă bună pentru orice tip de material vegetal.
Randamentele de uscare și suprafața necesară pentru uscare sunt diferite în funcție de specie și organul plantei. Astfel, randamentul de uscare este pentru iarbă de 5:1, pentru rădăcini de 3:1, pentru fructe de 3:1, pentru semințe de 1,2- 1,5:1.
Un metru pătrat de spațiu este necesar pentru a usca: 2-3 kg rădăcini, 3-4 kg semințe, 1-2 kg iarbă sau 0,5-1 kg fl ori sau inflorescențe.
Produsele recoltate toamna creează probleme la conservare. Produsele ecologice se depozitează separat de produsele convenționale.
Măsurile pentru conservarea produselor încep cu recoltarea și constau în:
- evitarea amestecului între loturi cu umiditate diferită;
- recoltarea la maturitatea deplină;
- transportul în depozite imediat după recoltare;
- protejarea în timpul transportului împotriva precipitațiilor;
- curățarea concomitent cu depozitarea pentru eliminarea impurităților care au umiditatea mai ridicată decât produsele de bază;
- depozitarea la început în straturi subțiri;
- uscarea naturală și artificială până la umiditatea fiecărei specii, reducându-se numărul de microorganisme din masa de semințe fără a se realiza o sterilizare totală.
La conservarea în stare uscată se ține cont de izotermele sorbției și desorbției (proces de îndepărtare de pe suprafața unui corp a unei substanțe absorbite) umidității, se iau măsuri pentru evitarea creșterii umidității, astfel împiedicând dezvoltarea microorganismelor, acarienilor și insectelor care se înmulțesc rapid, și depreciind produsul.
Păstrarea semințelor la temperaturi scăzute
Metoda se bazează pe principiul reducerii considerabile sau totale a activității vitale a componentelor vii din masa de semințe prin intermediul temperaturilor scăzute.
Reducerea temperaturii se poate realiza prin folosirea de agregate frigorifice sau prin dirijarea aerului atmosferic rece. Răcirea masei de semințe cu aer atmosferic se poate realiza prin depozitarea produselor în strat subţire și ventilarea aerului prin deschiderea geamurilor și ușilor, însă la semințele cu umiditate ridicată există pericolul de încingere (înfierbântare).
Se recomandă răcirea activă a produselor agricole prin:
- lopătare – când în masa de boabe apar procese de încingere, iar pentru eficiența operațiunii se face mișcarea produsului de 2-3 ori, succesiv, și la distanțe mari;
- manipularea produsului cu instalații de transport pe orizontală (benzi transportoare) sau pe verticală (elevatoare);
- insuflarea cu ajutorul ventilatoarelor a aerului rece din atmosferă în masa depozitată.
Vezi și Cum se păstrează semințele de floarea-soarelui. Umiditatea și alte cerințe.
Păstrarea semințelor prin aerare activă
Scopul este de a asigura răcirea, uscarea și aerisirea masei de semințe prin înlocuirea aerului viciat din spațiul pentru depozitare.
Efectele aerării active sunt: reducerea umidității, prevenirea autoîncălzirii, reducerea respirației, accelerarea maturității semințelor, eliminarea CO2 din masa de boabe, frânarea activității microorganismelor.
Aerarea se realizează cu ventilatoare care insuflă aerul rece în masa de boabe depozitate, cu ajutorul unei rețele de conducere montate în pardoseala magaziei sau prin partea de bază a celulei de siloz.
Păstrarea prin asfixiere (sufocare)– autoconservarea se bazează pe oprirea respirației aerobe, prin acumularea CO2 rezultat din respirația semințelor sau prin injectarea de CO2.
Lipsa spațiilor pentru uscarea naturală, cerințele tehnologice ale unor specii, cantitățile mari de produse recoltate, precum și condițiile atmosferice nefavorabile din anumite perioade impun uscarea plantelor în uscătorii.
În timpul păstrării este necesar să se execute un control periodic şi sistematic asupra stării seminţelor şi să se ia măsuri pentru prevenirea deprecierii acestora și anume:
Intensitatea cu care au loc procesele respiratorii în masa de semințe depinde în mare masură de temperatură. La o temperatură scazută respirația este foarte lentă, în timp ce creșterea temperaturii determină intensificarea proceselor metabolice în masa de semințe.
Imediat după înmagazinare, când umiditatea semințelor este mare, și mai târziu (toamna, iarna), se pot produce fenomene de incingere a semințelor care depreciază calitatiile acestora.
Aerisirea masei de semințe se face în timpul păstrării, concomitent cu răcirea masei de semințe. De asemenea, aerisirea trebuie să ducă la uscarea semințelor și nu la ridicarea umidității.
Se recomandă ca aerisirea să se facă pe timp răcoros și când aerul de afară este uscat. Metoda cea mai bună de aerisire este vânturarea și lopătarea.
O bună păstrarea a semințelor presupune o atenție deosebită pentru prevenirea și combaterea dăunătorilor din magazie și în special a gărgărițelor Sithophilus granarius, S. oryzae, insectelor Sitotroga cerealella, Tribolium sp., sau a șoarecelui de casă Mus musculus.
Pentru combaterea lor se iau o serie de măsuri preventive prin dezinfectare, și prin evitarea întroducerii de semințe infestate cu dăunători. Dintre măsurile curative amintim înfundarea galeriilor de șoareci, sau crearea de temperaturi scăzute sau ridicate la care dăunătorii să nu reziste.
Pentru combaterea insectelor din depozite se utilizează produse admise în agricultura ecologică.
Modul de utilizare: 1. Prin pudrarea boabelor înaintea depozitării în silozuri sau în saci cu – 200 g/t a boabelor de cereale, porumb, floarea soarelui.
2.Prin supudrarea uniformă manuală cu ajutorul unei site în silozul gol, (încăperile depozitelor goale) după curățare cu – 15 g/m2.
Materialul semincer a cerealelor ecologice trebuie păstrat la un nivel de umiditate nu mai sus de 12-14%, şi (în măsura posibilităţilor) în stare de refrigerare (toţi dăunătorii de ambare îşi întrerup alimentarea şi dezvoltarea la temperaturile mai joase de +5°C).
Citiți și despre Cum se păstrează porumbul: umiditatea și alte cerințe.
Bibliografie: Cebotaru V., Bucătaru N., Gumovschi A. și alții. Sistemul de agricultură ecologică. Chișinău: BIOS, IFAD, 2018, 106 p.