„Mi-am dorit ca, atunci când cultivarea plantelor în sistemul ecologic va fi o necesitate, să fim pregătiți pentru asta”, așa începe istoria lui Igor Tcaci, producătorul de culturi de câmp din Hiliuți, Râșcani, care de-a lungul anilor merge în pas cu tehnologiile moderne și le implementează cu succes pe cele 1100 de hectare pe care le are în gestiune.
A fost printre primii în Moldova care a testat avantajele sistemului no-till de lucrare a solului, în anul 2006, a adus primele utilaje moderne pentru a-l putea implementa în anul 2013, iar acum se bucură de succes la producerea culturilor de câmp. Totuși, după cum susține fermierul, este important de a opta inițial pentru suprafețe mici, căci pe parcurs pot apărea probleme prea greu de soluționat. Astfel, dorind să producă în sistemul ecologic, a ales să înceapă cu 50 de hectare, pentru ca mai apoi să majoreze câte puțin suprafețele.
„Per total, avem 120 de hectare întreținute după principiile eco, 50 deja sunt certificate, pentru alte 30 perioada de conversie se finalizează în anul 2020 și restul sunt în anul 2 de conversie. Agricultura nu poate fi făcută după șablon, fiecare gospodărie, ba chiar parcelă, este specifică și necesită o abordare specială. De ani buni implementăm sistemul no-till de lucrare a solului, iar abia în anul 7-8 apar unele particularități pe care nu puteai să le cunoști din start, vorbim de solurile din Moldova, care diferă mult și nu toate sunt pretabile. De aceea, este foarte important de a aprecia capacitățile și opta pentru suprafețe mai mici pentru a le testa”, a spus Igor Tcaci.
Chiar dacă pe suprafețele convenționale sistemul no-till s-a dovedit a fi eficient, în agricultura ecologică, potrivit producătorului, „arătura cu întoarcerea brazdei, spre regret, rămâne a fi stăpână” asigurând încorporarea adâncă în sol a semințelor de buruieni.
„Arătura rămâne a fi una din metodele foarte eficiente de menținere sub control a buruienilor. Totodată, este foarte important de a realiza anumite lucrări în momentul optim, altfel, acestea nu vor avea efectul dorit. Cea mai mare problemă în agricultura ecologică este gama îngustă a produselor admise spre utilizare la noi în țară. Peste hotare, fie chiar Ucraina sau România, aceasta este mult mai vastă. Anul ăsta, spre exemplu, fluturele de scaieți a făcut ravagii în cultura de soia, iar produse pentru combaterea eficientă nu avem. Totodată, prețul oferit pentru boabele de soia ecologice a fost foarte bun. Dacă s-ar dezvolta piața preparatelor eco, mai mulți producători, la sigur, ar opta pentru producerea eco. Este foarte important pentru viitorul copiilor noștri”.
Prețul pentru produsele eco este, în medie, cu circa 20-25% mai mare decât pentru cele convenționale, cele mai rentabile fiind soia, floarea soarelui, porumbul și spelta, dintre cele pe care le cultivă. Însă, fermierul susține că problema ar fi faptul că producătorii nu prea au de ales atunci când trebuie să-și comercializeze recolta.
„În România, prețurile pentru produsele eco ajung a fi duble sau chiar triple, la noi acest lucru nu se întâlnește. Sunt prea puține companii pe piață, dacă am avea mai multe și prețurile ar fi mai mici, iar să produci mai rentabil”.
Întrebat de costurile per hectar, producătorul susține că acestea ar fi similare, celor din sistemul convențional de producere, erbicidele fiind înlocuite cu mai multe lucrări mecanizate. Neavând o fermă zootehnică ce ar furniza îngrășăminte organice necesare plantelor, acesta este nevoit să opteze pentru alternative, inclusiv fertilizanți foliari. În acest an, 31 de hectare au fost dedicate înființării unui lot demonstrativ pentru a testa eficiența acestora.
„Îngrășămintele organice pornesc de la practicile pe care le faci direct în câmp, cum sunt gestionate resturile vegetale sau ce produse sunt aplicate. Am încercat aplicarea produselor pe bază de Azotobacter croococcum, care ajută la descompunerea eficientă a resturilor vegetale, s-au dovedit a fi eficiente. Testând îngrășămintele foliare, pot spune că acestea, chiar dacă sunt eficiente, au un preț prea mare și adaosul de recoltă pe care îl oferă nu ne permite să acoperim cheltuielile. Am testat pe lotul demonstrativ Blackjak, Terra Sorb, Ecosol și alte, per total 8. Până la urmă, pentru noi contează și eficiența economică, nu doar impactul asupra plantei. Totuși, dacă este respectat asolamentul, sunt semănate culturi intermediare sau plante pentru producerea îngrășămintelor verzi (noi am semănat muștar) și apoi încorporate în sol, rezultatul deja este bun”.
Spre final, Igor Tcaci a adăugat că, Republica Moldova are potențial și poate dezvolta o agricultură modernă, inclusiv să devină recunoscută datorită produselor eco, însă, pentru aceasta este necesar ca să intervină atât instituțiile din sector, cât și alți producători.
„La moment, nu suntem capabili să convingem investitorii străini să investească în suprafețe mari, să aibă încredere în noi, dar trebuie să o facem. Trebuie să producem calitativ, să ne adaptăm tendințelor pieței și să avem o abordare corectă în ceea ce facem. Toți își doresc să consume sănătos, iar noi trebuie să oferim această posibilitate producând eco. Agricultura trebuie făcută cu gândul la generațiile viitoare”.
Igor Tcaci este unul din fermierii exemplu, căruia nu îi este frică să testeze și implementeze cele mai moderne tehnologii de producere a culturilor de câmp.
Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.
