vineri, 20 decembrie, 2024
8.3 C
Chișinău
HomepageAgroEcoMranița - îngrășământ natural recomandat la cultura de legume

Mranița – îngrășământ natural recomandat la cultura de legume

Recomandate

Mranița este un îngrășământ organic obținut din gunoiul de grajd supus unui proces înaintat de fermentare, ce durează 1-3 ani, uneori și mai mult. Mranița are compoziția și culoarea solului și reprezintă 25% din masa inițială a gunoiului de grajd.

Mranița conține:

  • 0,7 – 2 % azot total
  • 0,3 – 1,2 % P2O5
  • 0,8-0,9 % K2O (0,6-0,7 K)
  • 0,5 % CaO (0,35% Ca) la un conținut de 55-70 % apă.

Acest îngrășământ se utilizează în special în legumicultură sau la plantele decorative pentru producerea amestecurilor nutritive, producerea răsadurilor.

Utilizând mranița la fertilizarea solurilor normale sau alcaline, nu este necesară administrarea periodică a amendamentelor pentru reglarea pH-ului, deoarece în procesul de maturare a mraniței, pH-ul scade de la 7,8-8,1 la o valoare neutră.

V-ar putea plăcea și articolul despre Cum folosim gunoiul de găină pentru fertilizarea solului.

Când se utilizează mranița?

Mranița poate fi administrată în sol atâta toamna, cât și primăvara. De obicei, toamna este încorporată în sol în cazul cartofului, arbuștilor, iar primăvara pentru pomi, direct în cuiburi sau ca o fertilizare suplimentară realizată.

La plantarea răsadurilor, mranița se pune direct în cuibul de plantare sau de semănat. În plus, aceasta poate fi combinată cu îngrășăminte chimice cu fosfor și potasiu și încorporată în sol la plantarea cartofului, tomatelor, verzei, castraveților, dovleceilor, pomilor fructiferi și viței de vie.

Mranița utilizată în timpul plantării pomilor este amestecată cu sol în raport de 1:2. Se utilizează a câte o jumătate de găleată, o găleată la groapa de plantat peste care se adaugă 10-15 cm de sol.

La pregătirea substratului pentru răsaduri se utilizează mraniță în proporție de 1/3, 1/2 din amestec.

Administrată în sol concomitent cu afânarea acestuia, se utilizează aproximativ șase kilograme de mraniță obținută din gunoi de bovine, trei kg de mraniță obținută din bălegar de cabaline la un metru pătrat.

Pentru îmbunătățirea stării solului, poate fi utilizată și mranița obținută din gunoi de păsări după o perioadă de descompunere de circa 2-3 ani. În cazul mraniței de gunoi de păsări, pentru a evita arderea rădăcinilor, se utilizează o normă de 0,5 kg la un metru pătrat.

Toate tipurile de mraniță sunt universale, adică sunt potrivite pentru orice tip de sol, este important să se respecte normele privind cantitatea și adâncimea de administrare la afânare, optimă considerându-se adâncimea de 30-40 cm.

Totuși, puteți lua în calcul următoarele recomandări:

  • mranița obținută din gunoi de grajd de bovine se utilizează mai mult pentru fertilizarea cartofilor, ridichii, verzei, ardeilor, roșiilor;
  • mranița din gunoi de cal este utilă pentru fertilizarea cepei, cartofilor, roșiilor, verdețurilor;
  • mranița din gunoi de păsări este recomandată pentru sfecla roșie, castraveți, morcov, dovleac, căpșuni;
  • mranița din gunoi de oaie, iepure este mai recomandată la ridiche, morcov, sfeclă, pătrunjel.

Important! Este recomandată tratarea termică a mraniței înainte de fertilizarea solului pentru a evita dezvoltarea infecțiilor fungice.

Pentru a evita uscarea, spălarea de ploi, pierderea elementelor nutritive, mranița se păstrează în grămezi acoperite cu sol, pe platforme speciale. Un metru cub de mraniță cântărește 800-850 de kilograme.

Citiți și despre Trichoderma – cum o utilizăm pentru a combate natural bolile și crește imunitatea plantelor.

(!) Ai o întrebare legată de agricultura durabilă? Ne-o poți adresa pe adresa de email [email protected] sau în grupurile de Viber Agrobiznes Club și AgroEco. Săptămânal, răspundem la întrebările relevante împreună cu experții din domeniu. Răspunsurile le puteți găsi mai jos, dar le publicăm și pe Viber, Newsletter sau Facebook.

Video

Citește și ›

AgroEco

Alătură-te pe Viber grupului producătorilor și pasionaților de agricultură organică din Moldova!

AgroEco