Legumicultura

Sunt tineri, ambiţioşi şi dornici să-şi dezvolte afacerea. Este vorba despre doi tineri din Ungheni, Vadim Gaidampas şi Veaceslav Moscaliuc, care de câteva luni cultivă ciuperci. 

Ciupercile sunt sănătoase ca hrană. Este ştiut că digestia este ajutată de conţinutul lor mare de fibre. Ele sunt sărace în calorii şi bogate în vitamine şi minerale, ceea ce înseamnă că sunt deseori folosite în dietă.

Prin iniţiativa unui grup de oameni inimoşi, adunaţi sub numele TEI (Traduceri Ecologice Independente), a fost tradusă în limba română cartea „Permacultura – Ghid practic pentru agricultura la scară mică", a lui Step Holzer, adresată tuturor celor care vor să acumuleze cunoştinţe solide de agricultură sustenabilă, permacultură, arhitectură ecologică, energii alternative, tehnici şi tehnologii domestice şi meşteşuguri.

Ştiaţi că ciupercile Champignon sunt printre puţinele ciuperci care pot fi consumate crude, fără a reprezenta riscuri pentru digestie? Dacă aveţi o pivniţă sau o construcţie mai veche, pe care nu o mai folosiţi şi vreţi să o valorificaţi, atunci trebuie să ştiţi că poate deveni mediul propice pentru o ciupercărie.

Vă vom descrie cum se derulează afacerea, cum se cultivă, cum se îngrijesc ciupercile. Pas cu pas.

Iată câteva dintre beneficiile pe care vi le aduce cultivarea ciupercilor Champignon:

• cererea de ciuperci pe piaţă este foarte mare şi nu este acoperită de ofertă;
• ciupercile sunt foarte gustoase şi recomandate de medici în afecţiuni precum anemia şi diabetul. De asemenea, sunt de mare ajutor atât pentru supraponderali, cat şi pentru vegetarieni;
• ciupercile nu sunt pretenţioase ca spaţiu şi nu necesită suprafeţe mari de teren agricol;
• pot fi cultivate în diverse spaţii: pivniţe, magazii, construcţii mai vechi, grajduri etc.;
• substratul de cultură se obţine uşor din produse şi reziduuri vegetale şi animale;
• substratul uzat poate fi reutilizat după folosire (el nu se aruncă);
• se obţine profit aproape imediat de la demararea afacerii – în câteva săptămâni.

Cultivarea ciupercilor Champignon (Agaricus) a crescut, în ultimii 35 de ani, de nouă ori în SUA, de 9,2 ori în Franţa, de 5,8 ori în Anglia şi de 350 de ori în Olanda. Dar nu şi în Moldova. Aici încă sunteţi ferit de concurenţă şi aveţi toate şansele să vă dezvoltaţi o afacere frumoasă şi profitabilă.

În momentul de faţă (2010), consumul anual pe cap de locuitor în Moldova este sub 100g de ciuperci. Consumul normal ar fi de circa 2 kg/locuitor. Pentru început, aveţi nevoie de doar 50-60 metri pătraţi (un beci sau un garaj). Recolta va fi de 2.000-2.500 kg ciuperci/an din 3-4 cicluri de cultură.

Bugetul iniţial

Practic, primii paşi sunt:

• amenajarea spaţiului de cultură (ciuperci);
• achiziţionarea sporilor;
• obţinerea autorizaţiilor.

Bugetul necesar pentru start variază, în funcţie de suprafaţa pe care doriţi să o cultivaţi cu ciuperci. Puteţi porni o ciupercărie cu 1.000 de euro sau cu 20.000 de euro.

Avantaje ale afacerii cu ciuperci

1. Investiţie iniţială modică.

2. Concurenţa redusă. Cererea de ciuperci este de 26 de ori mai mare decât oferta!

3. Derulare rapidă. La o cultură intensivă de ciuperci se obţin 5-6 recolte pe an! Nu uitaţi, este cultura cu cel mai mare randament pe metru pătrat!

4. Piaţa de desfacere pentru ciuperci este asigurată! Ciupercile Champignon sunt cele mai căutate ciuperci din Moldova.

5. Posibilităţi multiple de extindere şi export.

6. Nu necesită teren agricol. Un hambar, un beci sau un garaj bine amenajate sunt tot ceea de ce aveţi nevoie.

7. Materialele necesare sunt foarte ieftine şi uşor de procurat (cel mai bun sol pentru ciupercile Champignon este bălegarul!).

8. Se poate începe ca o afacere de familie.

Profit iniţial din cultivarea ciupercilor

Cu un spaţiu de cultură de 100 metri pătraţi (realizat prin supraetajare), obţineţi încasări de peste 40.000 euro/an. Or, de pe un singur metru pătrat se obţin 80-100 kg de ciuperci/an. Înmulţiţi cele 9.000 kg de ciuperci pe an cu aproximativ 15 lei (1 kg ciuperci – preţul en-gross). Rezultatul: 135.000 lei, reprezintă venitul obţinut de firma dvs. Şi asta numai după primul an!

Desfacerea şi, deci, profitul sunt asigurate, deoarece cererea pe piaţă este mult mai mare decât oferta. Nu uitaţi că ciupercile sunt căutate pentru că au gust deosebit, conţinut de proteine apropiat de cel al cărnii şi calităţi terapeutice sau imunostimulente. În plus, în perioadele de post de peste an cererea înregistrează un salt remarcabil.

Sursa: flux.md

Cultura ciupercii Lentinus edodes (shiitake) îşi are începuturile în China, în jurul mileniului I. Tehnologia culturii acestei ciuperci a fost perfecţionată permanent, iar ulterior a fost introdusă, în Japonia, SUA şi Europa.

Astăzi, shiitake este agreată în multe ţări din lume prin calităţile sale nu numai gastronomice, ci şi medicinale.

Ciuperca shiitake (se pronunţă she-ta-key, in lb.engl.) se cultivă şi pentru aportul suplimentar în polizaharide, săruri minerale, vitamine (A,B, B12, C, D, Acid nicotinic), aminoacizi, absolute necesare consumului nostru zilnic.
Se cunosc foarte multe specii ale acestui gen şi sunt prezente în pădurile de foioase, fag, stejar, dar şi pe castan.

Chinezii nu au ales orice ciupercă, căreia să-i acorde o atenţie atât de mare, şi nu numai ei, deoarece aceasta prezintă proprietăţi profilactice şi curative.

Asemenea ciuperci sunt şi Ganoderma lucidum, Coriolus versicolor, Grifola frondosa, Polyporus umbelatum, Uncaria tomentosa. 

Shiitake, ciuperca binefăcătoare

Dar de ce această ciupercă, şi altele acestia, este atât de apreciată? Prin prezenţa principiilor sale active, ciuperca shiitake are acţiuni antibiotice, antiinflamatorii şi antitumorale. Intervine direct în ameliorarea unor disfuncţii la nivelul sistemului imunologic, mărind rezistenţa organismului nostru la acţiunea agenţilor infecţioşi.

Prin formulele nou create, biopreparatele ciupercii shiitake vindecă, cu mult success, cancerul de colon.

Cercetătorii chinezi, japonezi şi americani au creat numeroase preparate ale acestei ciuperci care prin utilizarea lor sistematică, intervin în: Cancerul de colon; Asmul bronşic; Candidoză; Parazitismul infecţios; Psoriasis sau dermatite; Reumatismul arterial; Hepatite; Diabet; Scleroza în plăci; SIDA; Infecţii virale.

În momentul de faţă în China şi Japonica există o adevărată industrie a ciupercilor medicinale, iar cercetătorii au creat sute de formule farmacopeice care au la bază extractele din aceste ciuperci, ale căror efecte sunt deosebit de benefice. Iată pentru ce, pe drept cuvânt, este numită şi "ciuperca magică".

Şi noi putem avea în gospodăria noastră o asemenea ciupercă; cultura este simplă, foarte apropiată de cea a ciupercii Pleurotus, cu unele mici modificări, cu atât mai mult cu cât shiitake este şi o ciupercă medicinală.

Sursa: revista-ferma.ro

Dacă visați să deschideți o ciupercărie și vreți să știți cât de „ușor"se cultivă ciupercile și ce trebuie să cunoască viitorii fermieri ca să nu investească în zadar, dar și ce șanse are Moldova să devină un mare producător de ciuperci, citiți cu atenție sfaturile experților.

Ciupercile comestibile reprezintă un produs foarte valoros datorită conținutului bogat în substanțe nutritive, motiv pentru care sunt apreciate la nivel global, în special în perioada rece a anului, când legumele se găsesc în cantități mai reduse. Unele specii, datorită efectelor terapeutice, sunt utilizate atât în alimentație, cât și în farmacologie sau cosmetologie. Prin urmare pe lângă valoarea alimentară deosebită, ciupercile pot constitui baza unei afaceri rentabile, care este asigurată de o producție ridicată, ce se obține pe unitatea de suprafață folosită în acest scop.

Investițiile se recuperează într-un an sau trei

„În R. Moldova există un mediu prielnic pentru dezvoltarea afacerilor în domeniul cultivării ciupercilor. Noi avem sute de km de galerii de mină și o mulțime de localuri părăsite care pot fi adaptate în acest scop", consideră Vladimir Andrieș, doctor în agricultură, conferențiar universitar, șeful Catedrei de legumicultură la Universitatea Agrară de Stat din Moldova (UASM).

Potrivit lui este o ramură rentabilă care dă rezultate în timp scurt de la efectuarea investiției. „Practic la trei săptămâni după cultivarea miceliului apare primul val de recoltă, deci după o lună încep a fi recuperați o parte din banii investiți. Statisticile arată că, investițiile se pot fi recuperate într-un an, dacă cheltuieli nu vizează construcția unui local, și în trei ani, dacă include construcția localului".

Nerespectarea tehnologiei poate aduce eșec

Atenție, nerespectarea cu strictețe a tehnologiei de cultivare a ciupercilor poate duce la eșec. Potrivit lui Anatolie Ignat, expert în agro-business, un obstacol important în dezvoltarea acestei ramuri la noi în țară este lipsa specialiștilor în domeniu și abordarea defectuoasă a pieței de desfacere. Cu dificultăți s-a confruntat și familia Vasian care de mai bine de cinci ani cultivă ciuperci. Angela Vasian din Recea spune că deși prima vreme afacerea a fost una profitabilă, ulterior „invidia le-a cam dat planurile peste cap".

„Așa este la noi, la moldoveni, dacă face unul o afacere, toți care văd încep și ei afaceri în același domeniu. Așa că anul acesta am redus cantitatea cultivată, a rămas doar o mică afacere de familie care să ne poată asigura existența", povestește femeia. În prezent, familia Vasian comercializează marfa la piața raională. Deși au încercat să pătrundă și pe piața de la Chișinău, Angela spune că intermediarii ofereau un preț de achiziție mult prea mic, astfel că a renunțat.

De ce să importăm ciuperci, când le putem crește singuri?

În ciuda acestui fapt, Anatolie Ignat menționează că Moldova are toate șansele să devină un mare producător de ciuperci, care ar putea fi comercializate nu doar pe piața locală, dar și exportate peste hotare. „Dacă ar exista un număr anumit de crescătorii de ciuperci mari și puternice, unite într-o asociație, care ar permite procurarea în comun a unor volume mari de materie primă, precum și reglementarea anumitor aspecte privind poziționarea pe piața externă, ar permite R. Moldova să devină un furnizor de ciuperci. Noi avem tradiții vechi de prelucrare a ciupercilor, și atunci de ce ar trebui să importăm ciuperci din China, din India, care ulterior sunt vândute pe piață ca produs autohton", remarcă expertul.

Potrivit lui, dacă producătorii locali ar putea asigura piața cu produse de calitate la un preț mai mic sau egal cu cel de import, atunci șansele de succes sunt mari. La nivel mondial, se produc circa 1.500.000 tone de ciuperci anual. Pe plan european se realizează aproximativ 60 la sută din această cantitate. În Europa, principalele țări producătoare de ciuperci sunt Franța, Polonia, Italia și Ungaria.

Cultura ciupercilor nu necesită suprafețe mari de teren agricol

Într-adevăr, în comparație cu celelalte culturi horticole, cultura ciupercilor implică ocuparea unor suprafețe foarte mici de teren. Mai mult decât atât, terenul utilizat în cadrul unei ciupercării nu trebuie să fi e neapărat bun pentru agricultură, pentru că nu pământul este folosit ca pat nutritiv. Dimpotrivă, substraturile pentru cultura ciupercilor sunt preparate din diverse materiale de origine vegetală și animală, în spații special amenajate. Odată obținute, aceste substraturi sunt introduse în ciupercărie și dispuse etajat, pe mai multe niveluri, pentru a folosi cât mai efi cient spațiul de cultură. De exemplu, într-o cameră de cultură standard olandeză pentru ciuperci champignon, la o suprafață utilă de 106 mp, suprafața cultivată este de 200 mp. Această dublare a suprafeței utile se face prin etajarea culturii pe rafturi (stelaje) cu cinci niveluri.

Ciupercile pot fi cultivate în diverse spații și localuri care au avut altă destinație. Cultura clasică – sezonieră a ciupercilor poate fi executată, cu un minimum de amenajări, în diverse spații si localuri existente, care nu mai sunt utilizate conform destinației inițiale: pivnițe, grajduri, mine și tuneluri, foste crame, depozite,etc. Astfel, aceste spații capătă o nouă utilizare și pot produce din nou bani. Condiția care se pune pentru revalorificarea lor este aceea de a fi pregătite printr-o serie de îmbunătățiri și dotări necesare cultivării ciupercilor. Și cultura intensivă se poate organiza în astfel de localuri, dar compartimentările, amenajările, dotările cu echipamente necesita investiții mai mari.

Se creează noi locuri de muncă, mai ales în zona rurală

Extinderea și dezvoltarea culturii ciupercilor produce un efect pozitiv în plan economico-social, prin diversificarea sortimentului de culturi și crearea de noi locuri de muncă, mai ales în zonele rurale, mai puțin dezvoltate. Se amplifică cererea de forță de muncă și în procesarea și în comercializarea ciupercilor, a substratului nutritiv, a miceliului, a echipamentelor etc., ceea ce cu siguranță duce la crearea unei adevărate industrii a ciupercilor, cu activitate pe tot parcursul anului.

Din acest punct de vedere merită de luat în seamă exemplul unor țări europene ca Irlanda, Spania, Polonia, Ungaria. Ele au în comun dezvoltarea spectaculoasă a culturii ciupercilor pe parcursul ultimului deceniu, dezvoltare bazată în special pe „sistemul satelit" de cultură.

Este vorba de unități de pregătire centralizată a compostului, care este însămânțat și livrat unor producători individuali (fermieri) afl ați în zona de proximitate. În Irlanda există comunități rurale în întregime „convertite" la producerea ciupercilor – sate de ciupercari. Producția acestora este preluată de firme care se ocupă cu sortarea, ambalarea și desfacerea ciupercilor. Sistemul se bazează pe contracte ferme între participanți, pe profesionalism, corectitudine și promovarea calității.

Sursa: agroinform.md

Nicolai Caireac a fondat Gospodăria Ţărănească „Caireac Ion Tudora" în anul 1996 pe teritoriul satului Dimitrova, raionul Cantemir. Graţie abnegaţiei sale, faptului că este un om energic, onest şi corect în business, hotărât să-şi creeze prin muncă succesul în viaţă, a obţinut rezultate cu care se poate mândri.

Analizând oportunităţile pentru dezvoltarea businessului propriu, a ajuns la concluzia că e posibil să dezvolţi o afacere profitabilă în agricultură şi anume în domeniul producerii cepei pentru mâncare şi sămânţă.

Pe parcursul ultimilor ani, Nicolae a analizat minuţios aspectele economice şi tehnologice ale activităţii de antreprenoriat, a studiat afacerea pe care se pregătea s-o aplice, având posibilitate de a face cunoştinţă cu alte afaceri similare desfăşurate de producători din Moldova şi România. Încetul, cu încetul, a început să se bucure de primele rezultate obţinute, ca, mai apoi, să devină un om de afaceri cu renume în raion, ba chiar şi republică.

Iată că de acum este un antreprenor cu experienţă, deţine metode de producere pe care le poate transmite altor producători. Dacă în anul 1996 N. Caireac producea ceapă pe 3 ha de teren agricol şi obţinea câte 20 tone/ha, în prezent este şi un bun producător de seminţe de ceapă. Seminţele de ceapă sunt solicitate atât pe piaţa internă, cât şi pe cea din România, Rusia şi alte ţări.

Fermierul consideră că cultivarea cepei este o afacere profitabilă şi are următoarele avantaje:

• ceapa se întrebuinţează pe larg în alimentaţie şi industrie;
• se bucură de cerere sporită pe piaţa locală şi pe pieţele vecine;
• se păstrează bine în depozite specializate şi poate fi comercializată la preţuri avantajoase pe tot parcursul anului;
• este o cultură rentabilă ce permite obţinerea profitului;
• ceapa este relativ rezistentă la temperaturi scăzute şi îngheţuri etc.

La creşterea cepei Caireac foloseşte cu succes, pe larg sistemul de irigare prin picurare, aplică îngrăşăminte minerale. Respectarea tehnologiei de cultivare a cepei şi orientarea din start spre creşterea intensivă i-a permis să obţină recolte bune cu cheltuieli mici şi un randament al hectarului pe potriva aşteptărilor.

Este important de remarcat, că deja de câţiva ani, alături de ceapă, în G.Ț. „Caireac Ion-Tudora" sunt cultivate roşii şi culturi cerealiere, toate terenurile fiind prelucrate cu tehnica proprie, adică, cu cheltuieli minime. Gospodarul deţine un tractor model MTZ 82, o combină modernă, cu o productivitate înaltă, de producţie germană, semănătoare, cultivator, are şi un depozit pentru păstratul cepei, dar în cele mai dese cazuri comercializează ceapa direct din câmp.

Toată tehnica pe care o deţine în gospodărie a fost achiziţionată exclusiv din profitul obţinut de la comercializarea seminţei şi cepei. Merită atenţie şi faptul că gospodarul a creat 70 locuri de muncă sezonieră pentru locuitorii satului Dimitrovo. Întrebat care este „secretul" succesului obţinut, antreprenorul a răspuns că „de fapt, nu este nici un secret, este doar muncă-perseverentă, cu tragere de inimă, cu speranţă şi încredere, cu dragoste pentru ceea ce ţi-ai pus de gând să realizezi".

În viitorul apropiat Nicolai Caireac planifică să-şi extindă afacerea. Într-un ceas bun și Doamne ajută!

Autor: Ion Doru

Sursa: Ziarul Cuvântul Liber