109 agricultori au primit finanțare în valoare de 16,5 mln de euro cu suportul Uniunii Europene

Elena Balamatiuc
-
0
109 agricultori au primit finanțare în valoare de 16,5 mln de euro cu suportul Uniunii Europene

De la lansarea programului „Livada Moldovei” în 2016, peste 530 de agenți economici au primit credite în condiții avantajoase în valoare de 92 de milioane de euro.

Doar în 2023, au fost acordate credite de cca 16,5 milioane de euro, care au finanțat 109 inițiative ale agricultorilor din Republica Moldova.

În acest an, au fost extinse criteriile de eligibilitate de la sectorul horticol la întreg sectorul agroalimentar.

Astfel, începând cu 2024, oamenii de afaceri din ramuri cum ar fi horticultura, viticultura, zootehnia, acvacultura și producția piscicolă, turism, apicultura și sectorul de culturi cerealiere vor putea accesa finanțări pentru dezvoltarea afacerilor în condiții mai accesibile – termen de creditare de până la zece ani, perioadă de grație de patru ani, dobândă și plafon financiar atractive.

Pentru dezvoltarea afacerilor mai sunt disponibile alte 28 de milioane euro.

Livada Moldovei este proiect finanțat de Uniunea Europeană.

Veverița în grădină – ce mănâncă, care este rolul ei

Irina Pompuș
-
0
Veverița în grădină – ce mănâncă, care este rolul ei

Veverița (Sciurus vulgaris) este un rozător mic, adaptat la viața arboricolă. În mod natural populează pădurile de conifere și de foioase. Fiind însă un animal sociabil, deseori, se stabilește în parcuri și grădini private, fapt ce pe unii grădinari îi sperie, iar pe alții îi bucură.

În acest articol, realizat în cadrul rubricii „Știai că?”, vom explica mai multe despre modul de viață al veveriței și despre avantajele sau dezavantajele aflării ei în grădină.

Veverița – informații, descriere

Veverița este un animal rozător mic care are în medie o lungime cap – coadă de 30-40 cm. Coada stufoasă, acoperită cu peri lungi este aproape egală cu dimensiunea corpului, curbată, orientată în sus sau ținută în prelungirea corpului.

Greutatea atât a femelelor cât și a masculilor de veveriță nu depășește 500 g.

Corpul veverițelor este zvelt, gâtul bine diferențiat, botul alungit, urechile mari, terminate cu smocuri de păr, care iarna devin mai dese și mai lungi.

Veverița are patru picioare: picioarele din față sunt mai scurte decât cele din spate, care au labele mai lungi și mai înguste, terminate cu gheare robuste și ascuțite.

Veverițele din regiunea noastră prezintă variații individuale de culoare de la roșcat, spre brun-întunecat până la negru.

Veverițele sunt destul de prolifice, fiind capabile să dea naștere la 1 – 3 generații de pui anual. Perioada de reproducere începe cu primele luni ale anului și durează până la sfârșitul verii.

Gestația durează 6 săptămâni, iar numărul de pui aduși pe lume în urma unei sarcini normale este de 2 – 7 pui. După un an de la naștere, veverițele tinere ating maturitatea sexuală.

La întrebarea Cât trăiește o veveriță?, putem răspunde că durata medie de viață a unei veverițe în habitatul lor natural este de 5 – 7 ani, iar în condiții de laborator s-a demonstrat că veverița poate trăi 8 – 10 ani.

Citește și Aricii – utili în grădină. Ce mănâncă, cum îi atragem.

Ce mănâncă veverița

Încă din copilărie, ne apare imaginea clasică a unei veverițe cu alune sau nuci în lăbuțe. E adevărat, că veverițele consumă preponderent hrană de origine vegetală, însă nu sunt complet fitofage.

Consumă adesea semințe de conifere, nuci, alune, ghinzi, fructe de pădure. Primăvara devreme, când cele menționate sunt de negăsit, veverițele le înlocuiesc cu lăstari tineri, frunze sau scoarță unor copaci.

În timpul verii, dieta lor se schimbă, veverițele mănâncă animale foarte mici, insecte, larve, ouă de la păsările mici. De asemenea, consumă fructe de pădure, rădăcini și ciuperci.

Își fac provizii nu doar toamna, ci și de fiecare dată când au ocazia. Se crede că veverițele uită în mod regulat de „ascunzătorile” lor, ceea ce contribuie la răspândirea speciilor de arbori și arbuști.

V-ar putea fi util și articolul Cârtița și orbetele – diferențe, daune și beneficii.

Avantajele și dezavantele aflării veveriței în grădină

Veverița este unul dintre cele mai comune animale sălbatice care se stabilește cu ușurință în apropierea oamenilor și în grădini.

Deseori au o reputație proastă, fiind acuzate că provoacă daune evidente, mâncând rădăcinile, florile, tulpinile și alte părți a plantelor cultivate.

Cu toate acestea, veverițele au o mare contribuție în controlul dăunătorilor.

Deoarece, după cum am menționat mai sus, veverițele sunt omnivore și se hrănesc cu unele insecte și vertebrate mici din grădină ca: melci, limacși, viermi, șoareci, insecte dăunătoare (coropâșnițe, cărăbuși ș.a.) și larvele lor.

Acest fapt ajută mult la reducerea utilizării de substanțe chimice și menținerea grădinii într-un mod prietenos cu natura.

Dacă însă aceste animale creează daune considerabile în grădină și se cer ținute la distanță, există câteva soluții pentru a le descuraja să se apropie de plantele de cultură.

Una dintre ele este cultivarea unor plante cu miros respingător pentru veverițe, spre exemplu: gălbenelele și narcisele. Plantarea acestora pe perimetrul grădinii ar putea ajuta să le mențină la distanță.

O altă soluție sunt animalele de companie ca pisicile și câinii, de care veverițele se feresc.

Important să reținem că diversitatea în grădină contribuie la menținerea echilibrului ecologic din acest miniecositem, astfel fiecare vietate își are rostul ei.

AIPA a valorificat 100% din Fondul administrat în anul 2023

Elena Balamatiuc
-
0
AIPA a valorificat 100% din Fondul administrat în anul 2023

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) informează că pentru anul 2023 a reușit valorificarea Fondului administrat în proporție de 100%, ceea ce constituie 1 miliard 900 milioane lei.

Astfel, pentru anul 2023, s-a reușit acordarea subvențiilor pe diverse mecanisme de stimulare după cum urmează: 

  • 1 135,3 mil.lei angajamente asumate față de fermierii care au dezvoltat proiecte investiționale în anul 2022;
  • 140,8 mil.lei pentru cereri de acordare a subvenției în avans ce contribuie la îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural;
  • 14,6 mil.lei pentru cereri de acordare a subvenției în avans pentru dezvoltarea proiectului start-up;
  • 67,6 mil. lei pentru cereri de implementarea proiectelor prin abordarea LEADER;
  • 139,5 mil.lei pentru cereri de solicitare a subvenției complementare pentru acciza la motorina achiziționată;
  • 52,9 mil.lei pentru cereri de solicitare a subvenției complementare;
  • 129,5 mil.lei – acordarea plăților directe în sectorul zootehnic (86,4 mil.lei – plăți directe per kg de lapte (vacă) și 43,1 mil. lei – plăți directe per cap de animal);
  • 200 mil.lei – ajutor financiar pentru fermieri afectați de crizele din anul 2022;
  • 19,7 mil.lei – contribuția statului către Fondul național al viei și vinului.

Notă: Amintim că, pentru anul 2023, AIPA a administrat 1900 mil. lei, dintre care 1700 mil. lei a constituit Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural și 200 mil.lei – Fondul de rezervă al Guvernului pentru fermieri afectați de crizele din 2022.

Alina Vrabie, producătoare paste Cuca: Am fondat afacerea pentru a susține ideea fiicei și a-i oferi posibilitatea de a munci acasă

Tatiana Caraman
-
0
Alina Vrabie, producătoare paste Cuca: Am fondat afacerea pentru a susține ideea fiicei și a-i oferi posibilitatea de a munci acasă

Alina Vrabie, de profesie contabilă, era angajată și avea un serviciu de care era, în mare parte, mulțumită. Odată ce fiica ei a finalizat studiile la Universitatea Tehnică din Moldova, specialitatea Arte decorative, a acceptat propunerea acesteia de a iniția o mică afacere, pentru a nu fi nevoită să plece peste hotare. 

Tânăra era convinsă că îi va fi destul de complicat să găsească un loc de muncă, pentru că peste tot se cerea experiență, pe care ea, proaspăt absolventă, nu o avea. 

„Am acceptat provocarea, cu atât mai mult cu cât aveam deja fondată o întreprindere. Din acest motiv, a fost un pic mai ușor să demarăm proiectul ce presupunea producerea tăiețeilor. Am început să le propunem rudelor și cunoscuților produsul nostru și am observat că este apreciat și că există cerere. Mai mult ca atât, fiind angajată contabilă la o companie destul de mare, nu îmi era jenă să merg la piață și să vând produsul nostru.

Cred eu că, într-o afacere, este foarte important să-ți placă ceea ce faci, doar așa poți avea succes. În plus, nu trebuie să ai așteptări mari din primele luni de la inițierea muncii, totul o să vină treptat”.

Pastele Cuca au devenit o afacere de familie, unde muncesc cot la cot toți membrii și fiecare are responsabilitatea sa. Mai mult ca atât, Alina susține că anume datorită acestui fapt afacerea s-a menținut și a crescut pe parcursul anilor. 

„Cred că dacă eram racul, lebăda și știuca nu avea să reușim. Un alt avantaj pe care l-am avut atunci când am inițiat afacerea a fost faptul că, dispuneam de propriul spațiu unde am construit laboratorul de producere. Am început afacerea cum o spun americanii, din „garaj”.

În anul 2018, au primit oferta de la Camera de Comerț de a participa la expoziția „Fabricat în Moldova”, la numai un an de la lansarea afacerii. Această expoziție a fost asemenea unei piste de lansare, povestește eroina noastră, pentru că acolo au interacționat cu mulți consumatori, care s-au îndrăgostit de produsul lor.

„Totodată, am primit și oferte de a participa la târgul Eco Local, unde am putut să comunicăm și mai mult despre produsul nostru, dar și să găsim noi consumatori. Așa am devenit cunoscuți pe piața locală și am început colaborările cu mai multe rețele de magazine”.

Alina povestește că, fiecare colaborare a venit cu anumite lecții, iar cea mai importantă și marcantă pentru ei a fost cea de a înțelege că, spre regret, în Republica Moldova încă nu există cultura de a mânca puțin și calitativ.

„Ne propunem să educăm acest principiu și la consumatori, iată de ce pentru noi este important ca produsul să fie de cea mai înaltă calitate”.

În anul 2021, a început colaborarea cu Kaufland, iar antreprenoarea susține că este o colaborare de succes.

„Suntem recunoscători pentru oportunitatea de a comercializa produsul nostru prin intermediul Kaufland. Pot să spun că nu a fost complicat să-i convingem că avem tăieței de calitate, care merită să se regăsească pe rafturile rețelei. Chiar dacă a durat ceva timp până a fost semnat contractul, totuși, cred, s-a meritat tot efortul. Pentru început am expediat mostre de paste la testare, iar după o perioadă am început livrările”.

În magazinele Kaufland, puteți găsi toată gama de tăieței și paste de la Cuca: tăieței clasici, cu spanac, dovleac, sfeclă roșie, pastele clasice și din făină integrală. 

„Cei mai solicitați sunt tăiețeii clasici. Suntem mulțumiți de colaborare, se respectă toate condițiile contractuale, achitările. Ne bucurăm că avem posibilitatea să punem la dispoziția consumatorilor produsele noastre și prin intermediul Kaufland, sau dacă nu la Kaufland, atunci unde?”, a mai spus Alina Vrabie.

Producătoarea a menționat că, pun la dispoziția consumatorilor un produs calitativ, iar pentru aceasta folosesc materie primă de calitate, verificând mereu furnizorii. Țin la produsul lor și nimic nu le-ar face să facă compromisuri pentru a mări vânzările.

„Atât timp cât avem posibilitatea și suntem conștienți de faptul că produsul acesta este consumat și de copii, niciodată nu ne vom permite să facem un produs de calitate proastă”.

Ouăle sunt achiziționate de la o fabrică din nordul țării, pe care le-au testat și sunt siguri de calitatea acestora, iar făina o importă de peste hotarele țării, deoarece cea locală nu dispune de duritatea necesară pentru a produce tăieței duri. 

„Ne propunem, pentru viitor, să ajungem cu produsele noastre pe piața externă, inclusiv pe piața din România. Dacă am beneficia de un suport, ne-am dori să construim și o hală mai mare, dar desigur mult depinde de posibilitățile pe care le vom avea”. 

La începutul afacerii, au beneficiat și de suportul proiectului PARE 1+1, datorită feciorului care a fost la muncă peste hotare. Cu banii obținuți au procurat un utilaj mai performant, care a mărit productivitatea. 

Acest material a fost realizat cu suportul financiar Kaufland Moldova în cadrul campaniei „Produs din Moldova. Proaspăt de-acasă”. Mai multe detalii despre cum puteți deveni furnizor și ce condiții trebuie să întrunească un potențial partener de livrare a produselor către Kaufland Moldova urmăriți pe acest link. 

Fermierii solicită o întrevedere urgentă cu noua șefă a BNM

Luminita Crivoi
-
0
Fermierii solicită o întrevedere urgentă cu noua șefă a BNM

Asociația Forța Fermierilor salută numirea Ancăi Dragu în funcția de guvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) și solicită o întrevedere „urgentă” cu noua șefă a BNM în vederea identificării unor soluții pentru agricultorii aflați în incapacitatea de pată, notează deschide.md, cu referire la scrisoarea adresată conducerii BNM. 

Forța Fermierilor menționează că în ultimii doi ani agricultura a fost afectată de mai multe crize și fermierii nu au avut parte de „ajutor” din partea statului la fel cum s-a procedat în statele din estul Europei, având întârzieri la achitarea creditelor bancare.

„Suntem nevoiți să constatăm, că în 2022-2023 sectorul agrar național a fost grav afectat de multiple crize, generate de război din Ucraina, precum și de calamitățile naturale, perioadă în care practic nu am avut parte de careva acțiuni de ajutor din partea autorităților de stat, spre deosebire de alte țări din Europa de Est. Prin urmare, în prezent sute de fermieri au întârzieri la achitarea creditelor bancare”, se arată în scrisoarea Asociației.

Totodată, Asociația subliniază în scrisoarea sa că fostul guvernator nu a fost deschis pentru comunicare cu producătorii agricoli.

„Dorim să atragem atenția că în tot portofoliul de creditare, agricultura reprezintă doar circa 5%. Nu putem să nu menționăm faptul, că reprezentanții Asociației Forța Fermierilor în toata perioada menționată a avut și mai multe întâlniri cu reprezentanții partenerilor externi, atât în Republica Moldova, cât și în Bruxelles.

Am avut întrevederi cu deputații din Parlamentul European, inclusiv cu fostul comisar european pe agricultură și dezvoltare rurală Dacian Cioloși, care este gata să contribuie la atragerea mai multor fonduri de sprijin financiar pentru salvarea sectorului agrara din Moldova în contextul consecințelor pe care le suportă țara din cauza războiului din Ucraina. Doar că, pentru aceasta e nevoie de poziția mult mai activă din partea autorităților din Republica Moldova”, se mai arată în scrisoare.

În context, agricultorii solicită o întrevedere „urgentă” cu Anca Dragu, referindu-se inclusiv la „multiple” întrevederi cu partenerii externi.

„AO „Forța Fermierilor” solicită respectuos întâlnirea urgentă cu Dumneavoastră în vederea identificării prompte pentru agricultori, care se află în incapacitate de plată, a soluțiilor, care țin de competența Băncii Naționale”, se mai arată în scrisoare.

 În luna noiembrie, agricultorii au desfășurat mai multe proteste, venind cu tehnica agricolă la Chișinău. Aceștia afirmă că discuțiile cu reprezentanții Guvernului nu au dat niciun rezultat.

Fermierii cer interzicerea calculării penalităților pentru achitarea întârziată a creditelor, alocarea a 50% din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural sub formă de plăți directe pentru suprafețele cultivate cu floarea-soarelui și porumb în 2023.

Analiză: dublarea importurilor de îngrăşăminte din România în Moldova, comparativ cu 2022

Agrobiznes
-
0
Analiză: dublarea importurilor de îngrăşăminte din România în Moldova, comparativ cu 2022

În perioada ianuarie-7 decembrie 2023, importul de îngrășăminte minerale (principalele şapte tipuri) a constituit circa 238.400 de tone, în creştere cu circa 44%, faţă de anul 2022, notează Mold-street, cu referire la o analiză a acestei pieţe efectuată de expertul Iurie Rija.

Creşterea importului de îngrășăminte minerale (uree/carbamid, sulfat de amoniu, nitrat de amoniu, amestec de uree și nitrat de amoniu, îngrășăminte complexe de tip NPK, monofosfat de amoniu şi sulfoamofos), se datorează în special scăderii preţurilor de import, dar şi restabilirii cererii de pe piaţa internă, cât şi ca urmare a reconfigurării lanţurilor logistice, distruse ca urmare a invaziei ruse în Ucraina.

De ce volum de îngrăşăminte are nevoie agricultura Moldovei

„După izbucnirea războiului din Ucraina, importurile de îngrășăminte minerale din Federația Rusă, care erau livrate pe calea ferată, au fost redirecționate către România prin Marea Neagră, livrate în Moldova din portul Constanţa şi Galati cu camioane sau șlepuri prin portul Giurgiulesti.

Au fost dificultăți în logistică, întârzieri în termenele de livrare, întârzieri la plăți, costuri crescute de import, dublarea timpilor de livrare, întârzieri în utilizare, neplățile din parte unor cumpărători, diferențe de curs valutar etc”, explică Iurie Rija.

Pe de altă parte, Iurie Rija susţine că în ciuda creşterii seminificative în acest an a importului de îngrăşăminte, volumul acestora este încă departe de necesităţile agriculturii Republicii Moldova.

„Necesarul pe piață pentru îngrășămintele minerale este estimat la circa 483.000 de tone, dar fermierii din Republica Moldova se descurcă doar cu 20-50% din cantitatea necesară în funcție de an (condiții climatice, în primul rând, precipitații)”.

În structura pieței, îngrășămintele azotoase au cea mai mare pondere. Astfel 29% din volumele importate în 2023 revin pe seama carbamidului, 22% – NPK şi 21% – nitratului de amoniu.

Rusia – cotă de 43%, în scădere cu 20%

Datele arată că principalul furnizor de îngrăşăminte în Republica Moldova rămâne Rusia, cu o cotă de circa 43% din total. Anul trecut, cota Rusiei era şi mai mare – de circa 63%, iar la amestecul de uree și nitrat de amoniu a depăşit şi 90%.

Şi aceasta în condiţiile în care Rusia a impus de la finele anului 2021 restricţii la exportul de îngrăşăminte cu azot în statele ce nu fac parte din Uniunea Economică Euroasiatică.

Al doilea furnizor este România. Ca urmare a unei creşteri de circa 2 ori a importurilor de îngrăşăminte din România, cota ei a urcat la 24%, faţă de 13% – în 2022.

Pe locul trei a urcat Bulgaria cu o cotă de circa 15%, în timp ce anul trecut această ţară nu avea nici un procent din piaţă.

De exemplu, la nitratul de amoniu Bulgaria a crescut de la zero la o cotă de circa 54%, în timp ce anul trecut o astfel de cotă avea Rusia. Aceasta ne face să credem că avem de a face cu un posibil reexport de îngrăşăminte din Rusia, prin Bulgaria.

La fel şi la alte tipuri de îngrăşăminte. În 2022, principalul furnizor de monofosfat de amoniu pe piața moldovenească a fost Rusia, cu 90% din toate livrările.

În 2023, situaţia de pe piaţă s-a schimbat și cea mai mare parte din livrări au fost direcționate din Bulgaria (32%), Estonia (31%) și doar 31% din Rusia.

Printre alte state de unde ţara noastră importă cantităţi importante de îngrăşăminte se numără Georgia cu o cotă de 6%, Estonia – cu 4% şi Letonia cu – 2%.

Preţurile, principalul factor

În opinia lui Iurie Rija, perioada anilor 2022-2023 a fost o adevărată provocare atât pentru importatori de îngrășăminte în Republica Moldova, cât și pentru fermieri.

Creșterea prețurilor a determinat fermierii să aplice fertilizanți în cantități mai mici, îngrășămintele minerale fiind prima poziție care cade sub incidență când se dorește să se facă economii la hectar, contstată specialistul.

„Astfel, cea mai mare piedică este faptul că în perioada 2020-2023, îngrășămintele minerale au fost extrem de scumpe pe piețele internaționale și în Republica Moldova, ceea ce a limitat semnificativ utilizarea lor în câmp”, afirmă Iurie Rija.

Comparativ cu anul trecut, preţul de import al unor îngrăşăminte a scăzut cu până la 50%, dar sunt încă departe de nivelul de până la criza energetică şi scumpirea semnificativă a gazelor.

În condițiile climaterice ale țării, când adesea se înregistrează perioade de secetă, agricultorii aplică puține îngrășăminte minerale.

Holera aviară la găini și curcani. Simptome și tratament

Anastasia Oleinik
-
0
Holera aviară la găini și curcani. Simptome și tratament

Holera aviară sau pasteureloza este o boală infecțioasă contagioasă, care afectează majoritatea speciilor de păsări domestice și sălbatice, dar are o importanță epidemiologică și economică mai semnificativă la găini și curcani.

Holera aviară provoacă pierderi masive prin mortalitatea înaltă a păsărilor. Acestea prezintă febră, tulburări generale, diaree și moarte inevitabilă, iar la deschiderea cadavrelor se observă hemoragii pe organe.

Holera este înregistrată mai des în zonele climaterice nefavorabile, în perioada de iarnă-primăvară, în condiții de umiditate crescută și temperaturi joase.

Citiți în acest articol despre:

  • Cauza și transmiterea holerei aviare;
  • Simptomele holerei aviare;
  • Semne morfopatologice în holeră;
  • Tratamentul holerei aviare (pasteurelozei);
  • Profilaxia pasteurelozei.

Cauza și transmiterea holerei aviare

Holera aviară este cauzată de bacteria Gram-negativă Pasteurella multocida. Sunt receptive numeroase specii de păsări, dar sensibilitate mai mare prezintă curcile și palmipedele. Găinile se consideră mai rezistente, dar mortalitatea în rândul lor este foarte mare în caz de boală.

Citiți și Stafilococia – de ce se umflă picioarele la broiler și curci.

Boala apare la păsările cu vârsta peste 16 săptămâni, puii având un nivel bun de rezistență. Totuși, nu se exclude îmbolnăvirea puilor. Alți factori care favorizează apariția bolii sunt: condițiile de întreținere, climă, suprapopularea, igiena ș.a.

Sursele de infecție sunt reprezentate de către păsările bolnave, care diseminează bacteria prin secreții bucale, nazale și oculare. Contaminarea se face prin contact direct cu pasărea afectată sau prin furaje, apă sau obiectele din jur. Multe mamifere, inclusiv șobolanii, intervin ca purtători de infecție.

Sursă importantă de agent patogen sunt cadavrele. În ele, Pasteurella devine mult mai patogenă. Dacă găina sănătoasă ciupește cadavrul, ea dezvoltă forma acută a bolii și moare în scurt timp. Din acest motiv, este important să se înlăture la timp cadavrele din coteț sau hală.

Pasteurella se păstrează bine în rezervoarele acvatice și în solurile umede. În schimb, se întâlnește mai rar în excremente. Bacteria moare la acțiunea directă a razelor solare.

Aflați cauzele frecvente ale cârâitului la găini.

Simptomele holerei aviare

Perioada de incubație la pasteurelă este foarte scurtă: din momentul contaminării până la apariția primelor simptome clinice pot trece câteva ore, până la 1-4 zile.

Boala poate evolua sub formă supraacută, acută sau cronică.

  • Forma supraacută sau fulgerătoare – se observă în special când boala apare în fermă sau gospodărie pentru prima oară. De cele mai multe ori, păsările mor brusc, fără niciun simptom sau cu câteva contracții convulsive din aripi înainte de asta. În alte cazuri, boala poate dura câteva ore, cu febră puternică (43-44 oC), pene zburlite, respirație îngreunată, cianoza (colorație albastră-vineție) crestei și a bărbițelor (popular creastă vânătă), convulsii și moarte inevitabilă.
  • Forma acută – cea mai frecventă: începe cu febră, somnolență, sete exagerată, anorexie, pasărea se retrage, se deplasează greu, penele sunt zburlite, aripile lăsate, ciocul sprijinit de pământ sau capul ascuns sub aripă. Apare diareea profuză, spumoasă sau hemoragică. Respirația este accelerată, zgomotoasă, creasta și bărbițele sunt cianotice. Păsările mor în 90-95% din cazuri, după 1-2 zile. Cele care supraviețuiesc, prezintă în continuare diaree, care duce la slăbire și moarte sau boala trece în formă cronică.
  • Forma cronică: decurge cu scăderea poftei de mâncare, diaree, anemie, slăbire progresivă. În funcție de localizarea procesului infecțios, se înregistrează semne diferite: strănut, tuse jetaj, cu evoluție lentă; respirație dificilă, slăbire și moarte în localizare pulmonară; artrite, șchiopături, imobilitate articulară în formele articulare; boala bărbițelor – bărbițe edemațiate, calde, dureroase, care, apoi, se indurează și necrozează, cu formarea de cicatrici. Forma cronică a bolii durează 2-3 săptămâni și se sfârșește cu vindecare sau moarte. La curci se înregistrează necroză (moartea celulară) a pielii, cu evoluție severă.

Semne morfopatologice în holeră

La deschiderea cadavrului se observă următoarele semne:

  • Hemoragii discrete pe mucoasele organelor;
  • Congestia organelor (aflux anormal de sânge);
  • Hemoragii multiple pe epicard, fenomen denumit ”cord stropit cu fuxină”;
  • Acumulare de lichid seros în cavitatea pericardică;
  • Hemoragii și necroze la nivel de intestine, în special în duoden;
  • Ficat ușor mărit, congestionat, cu focare mici, cenușii-gălbui;
  • Plămânii sunt edemațiați;
  • În forma cronică se observă inflamația organelor genitale la femelă;
  • Dermatite cu necroză în zona abdomenului și a pieptului, care se extinde la mușchi (la curci și puii broiler).

Diagnosticul poate fi presupus în baza semnelor clinice, dar pentru confirmare se expediază probe la laborator.

Tratamentul holerei aviare (pasteurelozei)

Terapia pasteurelozei nu se practică, din cauza eficienței scăzute, pericolului epizootic și pentru că păsările vindecate rămân purtătoare de bacterie.

În efectivul unde a fost depistată boala se sacrifică toate păsările. Halele învecinate se supun tratamentului cu preparate antibacteriene și vaccinării profilactice.

În gospodăriile private se recomandă tăierea tuturor păsărilor, curățirea și dezinfectarea cotețului și a zonelor înconjurătoare și repopularea, după o odihnă biologică de cel puțin 2-3 săptămâni.

Tratamentul se justifică doar la păsările de selecție. Acesta se bazează pe preparate antibacteriene, care se vor alege în funcție de rezultatul antibiogramei.

Antibioticele eficiente împotriva pasteurelozei fac parte din grupul sulfanilamidelor, penicilinelor, tetraciclinelor și eritromicina. Ele se administrează cu furajele sau în apa de băut, în doze și la intervale indicate în prospect.

Profilaxia holerei aviare (pasteurelozei)

Măsurile de prevenire a holerei aviare sunt de ordin general și specific.

Măsurile generale includ: respectarea normelor de igienă, temperatură, umiditate, ventilare, alimentație echilibrată cu furaje de calitate, deparazitări regulate, procurarea păsărilor doar de la ferme de încredere, libere de boli, respectarea perioadei de carantină, dezinfecții, dezinsecții și deratizări regulate.

Imunoprofilaxia specifică presupune vaccinarea efectivului de păsări contra pasteurelozei. Există o serie de vaccinuri pe piață, dintre care cele vii atenuate sau cele inactivate. Primele conferă o imunitate mai rapidă, dar de scurtă durată, cele din urmă își au efectul mai târziu, dar imunitatea durează mai mult.

În general, vaccinurile contra pasteurelozei produc imunitate mai puțin solidă și de durată mai scurtă, așa că se dă preferință vaccinurilor inactivate contra bacteriei pasteurelice.

Vedeți și despre Gripa aviară – simptome, metode de diagnostic și prevenire.

Bibliografie selectivă:

  • J.Brugere-Picoux, J.P.Vaillancourt et al., Manual of POULTRY DISEASES.
  • Constantin Vasiu, Nicolae Starciuc. BOLI INFECȚIOASE ALE ANIMALELOR AGRICOLE. BACTERIOZE.

Creșterea peștilor: popularea cu puiet a iazurilor

Luminita Crivoi
-
0
Creșterea peștilor: popularea cu puiet a iazurilor

Creșterea peștilor se poate practica în apele naturale, în bazine realizate special în scop piscicol (iazuri şi heleşteie) cât şi în bazinele realizate în alte scopuri (tehnic, industrial, energetic, contra viiturilor).

Cele mai importante, evident, sunt amenajările piscicole (iazurile şi heleșteiele) care, de obicei, sunt organizate ca gospodării (crescătorii) sau ferme piscicole.

Popularea cu puiet de pește a heleșteielor pentru creșterea peștilor se realizează respectând un anumit ciclu:

  • pregătirea heleşteului de îngrăşare pentru populare;
  • transportarea puietului;
  • popularea cu puiet pentru îngrăşare;
  • creşterea peştelui de consum);
  • pescuitul.

Pregătirea iazului de îngrăşare pentru popularea cu pește începe toamna, cu scurgerea apei din heleşteu. Iarna, fundul heleşteului va îngheţa şi se va usca, iar sedimentele organice pe parcursul ciclului de producţie se vor mineraliza.

V-ar putea fi util și articolul despre Înflorirea apei în iazuri – cauze, evitare fenomen.

Primăvara, chiuveta (albia) heleşteului trebuie eliberată de buşteni împotmoliţi, pietre, rădăcini. Canalele deversoare (de scurgere), izvoarele, inclusiv cele din zona de mal, trebuie deconectate.

Este necesară verificarea sistemului de filtrare din amonte (coada heleşteului) a călugărului, deversorului, precum şi verificarea reţelei de canale (alimentare, drenare şi evacuare).
Pe platforma heleşteului, unde apa va atinge adâncimea de 1-2 m, se pune var nestins (200-300 kg/ha), gunoi bine fermentat (2 tone/ha).

După aceasta, platforma heleşteului se ară şi se discuieşte. Varul se administrează cu 15-20 de zile înaintea populării cu peşte. Înainte de a începe inundarea, se înfundă evacuatorul cu șandor, în coada heleşteului, la sistemul de filtrare se aşază o plasă cu ochiuri mici.

După inundare, din heleşteu, se prelevează probe de apă, care se transmit laboratorului de hidrochimie pentru a determina calitatea apei pentru creşterea peştelui şi va emite recomandări pentru îmbunătăţirea ei.

Transportarea peştelui este o lucrare foarte importantă. În cazul cantităților mari de puiet, transportarea se face cu autovehicule special amenajate pentru transportarea peştelui viu.

Când cantitatea de peşte este mică, se pot utiliza căzi din foaie de cort, bidoane, cisterne de apă şi alte recipiente pentru transportare lichidă. Vasul trebuie bine curățat.

Pentru Crapul-marfă dacă transportul durează 3 ore se recomandă 4 litri de apă/kg peşte, pentru puietul de Crap de un an – 5 litri de apă/kg de peşte, pentru Șalău – 10 litri apă/kg de peşte.

La transportarea rapidă, raportul este mai mic. Astfel, dacă durează o oră este de 1:1, pentru 2 ore 1:1,5 (la temperaturi de până 10°C).

Crapul de un an se recomandă a fi transportat când temperatura este de 8-10°C. LA temperaturi de peste 20°C este necesară răcirea apei cu gheaţă (≥4 grade C) şi oxigenarea ei cu aer sau oxigen.

Ca să oferim un exemplu: în autospeciale pentru transportarea peştelui de un an timp de trei ore cu capacitatea, de 3 m3, temperatura de 10°C se poate introduce 600 kg puiet de Crap sau 400 kg peşti fitofagi.

Verificați peștele înainte de transportare, acesta nu trebuie să fie bolnav și trebuie să fie însoțit de un certificat sanitar-veterinar.

Popularea cu pește se face de obicei primăvara devreme, după topirea gheţii (în luna martie). Heleşteiele cu o alimentare bună cu apă calitativă, cu adâncimi mai mari de 2 m pot fi populate din toamnă.

Dacă nu a fost făcută baia profilactică înainte de transportarea peștelui, este bine ca înainte de popularea heleşteului să se facă: puietul de pește se trece printr-o soluţie de sare (NaCl) 5% – timp de 5 minute, după care peştele este trecut într-o baie cu apă curată, care are asigurată scurgerea, timp de 0,5-1 oră. Apoi, peştele este introdus într-o vivieră din plasă fixată în heleşteu.

După 20-30 de minute se lasă un perete al plasei în jos, astfel peştele va trece în heleşteu. Peştele rămas în vivieră se consideră pierdere la transportare.

Ca exemplu, avem un heleşteu de 50 ha pentru peşte crescut în regim extensiv (fară furaje, la administrarea unei cantităţi minime de îngrăşăminte organice şi minerale).

Pierderile în efectiv, la toate speciile crescute în policultură sunt de 20%. Pentru valorificarea zoobentosului în heleşteu, este necesar să introducem 700 buc/ha Crap de 1 an. Toamna, în heleşteu se vor regăsi 560 buc/ha de Crap. La o productivitate piscicolă după bentos de 250 kg/ha, greutatea corpului va ajunge la 446 gr/buc.

Pentru valorificarea fitoplanctonului este necesar ca în heleşteu să introducem 1000 buc/ha Sânger de 1 an. În toamnă se vor regăsi 800 buc/ha de peşti fitofagi. La o productivitate piscicolă după fitoplancton de 400 kg/ha peştii fitofagi vor atinge greutatea de 500 grame.

Pentru valorificarea zooplanctonului din heleşteu este nevoie de a popula cu 250 buc/ha Novac de un an. Toamna, la pescuit se vor găsi 200 buc/ha peşti de 2 veri cu greutatea de 500 gr/buc.

Productivitatea piscicolă naturală după zooplancton va fi de 100 kg/ha. Pentru valorificarea producţiei de vegetaţie acvatică din heleşteu este necesară introducerea a 500 ex/ha Cosaș de 1 an, în toamnă vor ajunge la 400 buc/ha cu greutatea de 400 g/buc. Productivitatea piscicolă naturală după Cosaș va fi de 160 kg/ha.

Formula de populare poate fi şi alta. Crapul poate fi hrănit suplimentar cu furaje, producţia lui poate fi mărită de 2-3 ori, dar este necesar să mărim şi cantitatea de puiet de un an, necesar populării.

Pentru mărirea producţiei de 3 ori e necesar ca în heleşteu să introducem 2100 puieţi de 1 an/ha. Trebuie incluse în calcul şi cheltuielile pentru hrana suplimentară cu furaje combinate.

Citiți mai multe despre Rețete de furaje pentru Crap. Hrana peștelui pe luni.

Ştiind că coeficientul de conversie este de 4,7 kg furaje pentru 1 kg de peşte, dacă se administrează furaje suplimentare (combinate) heleşteul nu trebuie populat cu Cosaș de 1 an.

Dacă dorim să creştem în heleşteu Cosaș, este necesar să introducem 750 buc/ha de Cosaș de 2 ani. Producţia de Cosaș va fi în toamnă de 600 buc/ha cu greutatea de 1 kg şi o producţie după Cosaș de 600 kg/ha.

Pentru realizarea acestor parametri în heleşteu este necesar să introducem hrană suplimentară pentru Cosaș sub formă de masă verde în cantitate de 10-12 tone/ha vegetaţie moale rezultată din cosirea terenului.

Variantele de populare a heleşteului pot fi diferite, cantitatea de material este necesar să corespundă indicilor posibili de productivitate piscicolă naturală, a greutăţii medii a peştelui crescut şi a scăzămintelor procentuale ce rezultă în perioada de creştere.

Norme de populare cu puiet de pește se stabilesc proporţional cu productivitatea piscicolă naturală a heleșteului, suprafaţa inundabilă a bazinului şi sporul de creştere în greutate realizat de peşti la sfârșitul perioadei de vegetaţie:

Heleşteiele de creştere a puietului se populează cu larve predezvoltate (cu hrană suplimentară şi aplicarea îngrăşămintelor minerale NPK de 2–3 ori pe vară:

Prima opțiune:
Crap – 60 mii buc/ha
Sânger – 80 mii buc/ha
Novac – 20 mii buc/ha
Cosaş – 40 mii buc/ha
Total: – 200 mii buc/ha

A doua opțiune:
Crap – 50 mii buc/ha
Sânger – 50 mii buc/ha
Novac – 30 mii buc/ha
Cosaş – 20 mii buc/ha
Total: – 150 mii buc/ha

A treia opțiune:
Crap – 100 mii buc/ha
Sânger – 80 mii buc/ha
Novac – 20 mii buc/ha
Cosaş – 50 mii buc/ha
Total: – 260 mii buc/ha

Heleşteiele de creştere şi îngrăşare se populează cu puiet de o vară cu greutatea medie a unui ex. – 20–30 g (cu hrană suplimentară şi aplicarea îngrăşămintelor minerale NPK de 2–3 ori pe vară):

Prima opțiune:
Crap – 750 buc/ha
Sânger – 1000 buc/ha
Novac – 250 buc/ha
Cosaş – 500 buc/ha
Total: – 2500 buc/ha

A doua opțiune:
Crap – 3000 buc/ha
Sânger – 2000 buc/ha
Novac – 500 buc/ha
Cosaş – 1000 buc/ha
Total: – 6500 buc/ha

Bibliografie:

  • Bunele practici în piscicultură în contextul schimbărilor climatice. Autori: Adrian Usatîi, Nicolae Șaptefrați, Dumitru Bulat.
  • Ecology of freshwater fish// Edited By: Javier Lobón-Cervia, Asbjørn Vøllestad and David C. Heins.- ISI Journal Citation Reports © Ranking: 2013: 19/50 (Fisheries); 45/102 (Marine & Freshwater Biology).

Mușchi, licheni pe scoarța la pomi – ce trebuie să cunoaștem

Luminita Crivoi
-
0
Mușchi, licheni pe scoarța la pomi – ce trebuie să cunoaștem

Algele, lichenii și mușchii sunt organisme neparazitare asemănătoare plantelor care colonizează scoarța, pietrele și alte suprafețe dure. Lichenii și mușchii sunt adesea confundate cu o boală fungică, dar nu dăunează plantelor pe care cresc și nu provoacă declinul acestora.

Chiar dacă un lichen poate absorbi unele substanțe nutritive minerale de la suprafața pe care crește, este în primul rând autosuficient. În plus, pot da un aspect matur unei grădini, preferând zonele umede cu mișcare minimă a aerului.

Cu toate acestea, creșterile de licheni și mușchi pot fi mai frecvente la plantele lipsite de vigoare, mature sau în declin, din cauza unei rate de creșteri mai lente. Prezența lor ar putea indica faptul că este nevoie de îngrijire, în special la pomii bătrâni.

Concentrați-vă pe atenuarea oricărui factor care limitează creșterea pomului, cum ar fi condițiile proaste de creștere. Sănătatea plantelor se corelează adesea direct cu caracteristicile solului. Un pH necorespunzător, o fertilitate slabă sau un drenaj neadecvat vor împiedica adesea creșterea pomilor dacă nu vor duce la o deteriorare generală.

Pomii care sunt afectați în mod obișnuit de probleme cum ar fi dăunători sau boli sunt, de asemenea, expuși riscului de declin. Monitorizarea frecventă a simptomelor și aplicarea promptă a strategiilor de management adecvate poate ajuta.

Dacă decideți să înlocuiți pomii acoperiți cu licheni cu alții noi, asigurați-vă că soluționați mai întâi orice problemă a limitat plantele inițiale.

Lichenii se dezvoltă rar pe pomii sănătoși, cu creștere rapidă, probabil pentru că scoarța se dezvoltă înainte ca lichenii să aibă timp să se răspândească.

Lichenii și mușchii se găsesc în locuri umede, deoarece nu doar că au nevoie de umiditate pentru creștere, dar și pentru reproducere. Lichenii sunt deosebit de adaptați, fiind capabili să existe acolo unde nutrienții, și uneori apa, sunt rari.

Cu toate acestea, ei cresc foarte încet, așadar, spre deosebire de mușchi, colonizează lent. Lichenii preferă zonele cu aer curat, așadar sunt mai comuni în zonele rurale și pot fi un indicator ar calității aerului.

Condițiile care favorizează astfel de creșteri pe ramuri și trunchi la pomi includ:

  • Pomi sau arbuști lipsiți de vigoare, în special cei aflați în declin. În aceste circumstanțe, creșterea lichenilor este adesea în mod nedrept considerat motivul stării precare a unei plante afectate.
  • Pomii și arbuștii care au fost îngrijiți incorect; în special acolo unde ramurile au devenit prea dese. Cu toate acestea, lichenii și mușchii pot apărea și pe plante tinere viguroase, în zone umede.
  • Partea trunchiurilor de pomi orientată spre vântul și ploaia predominante poate fi colonizată de mușchi și licheni iubitori de umiditate.
  • Partea umbrită a trunchiurilor poate fi colonizată de alge, oferind adesea un aspect gri sau roșu-ruginiu.

V-ar putea plăcea și articolul Dăunători ce iernează în pomi – când se fac tratamentele iarna.

Majoritatea specialiștilor menționează că lichenii sau mușchii nu sunt un pericol pentru pomi și, precum am menționat, aceștia mai degrabă se dezvoltă pe pomii deja aflați în. declin. Dacă totuși doriți să realizați controlul acestora, este recomandat să realizăm mai multe lucrări:

  • îmbunătățiți circulația aerului; tăiați ramurile prea îndesite și reduceți vegetația în exces;
  • realizați tăierea sanitară – în cazul suprafețelor prea mari de ramuri ocupate de mușchi și licheni, înainte de a începe procedura de curățare, este necesar să efectuați tăierea sanitară;
  • realizați tăierile anuale ale pomilor corect și la timp, astfel încât coroanele lor să nu se îndesească. În acest mod, se va evita umiditatea ridicată și circulația slabă a aerului, adică se vor evita condițiile favorabile de dezvoltare a mușchilor.
  • încercați să stimulați creșteri noi prin fertilizare, mulcire, udare și aplicarea unui îngrășământ foliar. Odată ce o plantă afectată își recâștigă vigoarea, lăstarii grav afectați pot fi tăiați. Controlul nu este necesar pe trunchiurile pomilor.
  • o eficiență bună în controlul mușchilor și lichenilor poate asigura o soluție 5% de sulfat de fier în proporție de 500 g la 10 litri de apă.
  • o soluție de 3% de sulfat de cupru pentru tratarea zonelor la fel ar putea fi utilizată pentru controlul mușchilor și lichenilor.

Bibliografie:

  1. Lichen, Algae, and Moss on Trees, University of Maryland Extension.
  2. Algae, lichens and moss on trees and shrubs, Royal Horticultural Society.
  3. Should I be worried about the lichens growing on the bark of my apple trees?, University of New Hampshire.
1...178179180...1.978Pagina 179 din 1.978