Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a avut, astăzi, o discuție cu ambasadorul Letoniei la Chișinău Edgars Bondars.
Oficialii au discutat despre posibilitatea de a accesa asistență și consultanță din partea părții letone în eforturile țării noastre de a aduce legislația din domeniul agroalimentar în conformitate cu standardele UE.
Diplomatul a propus organizarea unei vizite de studiu în Letonia. Această vizită ar avea ca scop schimbul de cunoștințe și experiențe practice.
Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a declarat că:
„Ministerul este determinat să creeze legături tangibile cu colegii din Letonia. Interacțiunea cu experții letoni în domeniul armonizării legislative este valoroasă pentru noi. Suntem deschiși să învățăm din experiențele lor și să le adaptăm contextului nostru național.”
Producători și exportatori de fructe din toate regiunile țării participă, pe 7 și 8 decembrie, la Conferința Națională „Business-ul Fructelor”.
Evenimentul este organizat de Moldova Fruct, în parteneriat cu Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova și Agenția de Investiții.
Agrobiznes este partener media principal de promovare al evenimentului.
Anul acesta, conferința a adunat mai mult de 200 de producători și exportatori de fructe, specialiști din domeniu, precum și 27 de vorbitori, dintre care 17 internaționali și 10 locali.
Prezentă la eveniment, Maia Sandu, Președinta Republicii Moldova, a apreciat eforturile pomicultorilor și a menționat despre succesele înregistrate în acest an de sectorul de fructe.
„Încurajăm producătorii și exportatorii de fructe să coopereze pentru a reuși să livreze la export cantități uniforme și omogene de fructe. Guvernul împreună cu Ministerul Agriculturii lucrează la politici care să faciliteze activitatea producătorilor agricoli, să le ofere acces la finanțare, inclusiv din surse la Uniunii Europene”, a spus Maia Sandu.
Membrii Moldova Fruct au solicitat implicarea statului în soluționarea celor mai stringente probleme ale sectorului.
„Producătorii de fructe au nevoie de acces la credite ieftine și atragerea resurselor disponibile din programele UE, un program de dezvoltare a sectorului de irigare bazat pe un management durabil de utilizare a apelor și asigurarea unui regim predictibil și fluid de traversare a frontierei terestre cu Uniunea Europeană”, a menționat Vitalie Gorincioi, președintele Asociației Moldova Fruct.
În anul 2023, producătorii și exportatorii de fructe din Republica Moldova au reușit să livreze cantități record de fructe la export. Cireșele, prunele și strugurii de masă s-au bucurat de cerere sporită pe piața Uniunii Europene.
Moldova a exportat în acest sezon 16,7 mii tone de cireșe, 78 mii tone de prune și, până la sfârșitul lunii noiembrie, 55 mii tone de struguri.
Succesul se datorează investițiilor în tehnologii de producere, echipamente de post-recoltare și ambalaj care să corespundă cerințelor pieței, deficitului de fructe în țările Uniunii Europene și eforturilor enorme de promovare a fructelor moldovenești pe piața internațională.
Totuși, sectorul de fructe se confruntă în continuare cu un șir de provocări și probleme. Lipsa sortimentului de soiuri solicitat pe piața din Occident, concurența acerbă de pe piața fructelor, lipsa cooperării în cadrul sectorului, toate acestea contribuie la poziționarea Moldovei pe piață în segmentul de preț mediu și sub mediu.
Pentru a schimba această perspectivă și pentru a analiza aceste provocări, în cadrul ediției a IX-a a Conferinței Naționale „Business-ul Fructelor”, actorii cheie din sector abordează subiecte ce țin de creșterea competitivității fructelor moldovenești, ajustarea tehnologiilor de producere, direcțiile necesare de investiții pentru a moderniza sectorul fructelor, sunt prezentate inovații din sector, soiuri și portaltoaie, sunt discutate standardele de calitate solicitate pe diferite piețe.
Conducerea MAIA avut o întrevedere cu o delegație din Azerbaidjan condusă de ministrul agriculturii Majnun Mammadov.
Oficialii au împărtășit viziunile asupra dezvoltării relațiilor comerciale bilaterale în domeniul agricol, realizării investițiilor în agricultură și industria agroalimentară, efectuării schimbului de cunoștințe și experiențe academice.
Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a menționat că:
„Ministerul este concentrat pe o serie de inițiative menite să creeze un mediu favorabil pentru dezvoltarea și creșterea sustenabilă a agriculturii. De asemenea, suntem în proces de adaptare a legislației, a standardelor și a practicilor agricole la cerințele și regulile impuse de legislația și politicile europene în domeniu. Acest lucru presupune, în primul rând, standarde mai ridicate în ceea ce privește siguranța alimentară și calitatea produselor agricole.”
Oficialii au mai discutat despre inițierea unui proiect de acord între ministere și au convenit ca obiectivele și domeniile de colaborare între ministere să fie stabilite în cel mai scurt timp.
Întrevederea a avut loc în contextul celei de-a V-a reuniune a Comisiei interguvernamentale moldo-azere pentru cooperare economică, desfășurată, miercuri, 6 decembrie curent, la Chișinău.
Igor Tcaci, producătorul din satul Hiliuți, raionul Râșcani, este unul dintre fermierii care pot spune cu siguranță că agricultura conservativă este viitorul, în condițiile în care de ani buni testează mai multe tehnologii de întreținere a solului.
De la arătura cu întoarcerea brazdei, scarificare, testarea sistemului minim de lucrare a solului, dar și No-Till, fermierul a reușit să observe pe parcursul a peste 15 ani de testare avantajele fiecărui sistem.
În paralel, mai sunt și terenuri pe care practică agricultura ecologică, pe care este practicată lucrarea minimă a solului.
Primele încercări de a practica agricultura conservativă au fost făcute în anul 2006, atunci când căuta soluții viabile pentru solul care era destul de complicat de lucrat, deoarece avea o textură lutoasă, moment în care a și făcut trecerea către sisteme alternative, mai puțin dăunătoare pentru sănătatea solului.
Fermierul spune că, după arat, dacă mai era și o iarnă fără precipitații, cu temperaturi scăzute, se formau bulgări mari, care necesitau intervenții suplimentare și, respectiv, cheltuieli mai mari pentru întreprindere, mai ales ținând cont de faptul că are în gestiune circa 1000 de hectare.
„În cadrul unui seminar la care participam, s-a vorbit despre tehnologia conservativă, dar pe atunci încă foarte puțin se cunoștea despre No-Till, Mini-Till. La început, am decis să procur două scarificatoare pentru a realiza arătura fără întoarcerea brazdei. După această lucrare am observat că, solul se lucra mult mai bine, nu mai aveam probleme cu bulgării care se formau după arătură, structura solului se îmbunătățea.
În paralel, aplicând scarificarea, după 2-3 ani, am observat că se petrec schimbări în sol. În primul rând, se păstra mult mai bine umiditatea. Totodată, resturile vegetale, care rămâneau la suprafață, apărau solul de razele solare și temperaturile înalte din timpul verii. S-a schimbat și structura solului, nu se mai formau acei bulgări mari pentru care trebuia să trec cu tehnică adăugătoare, care era și foarte grea, tasa solul”.
Mai târziu, prin anii 2009-2010, Igor Tcaci a început să aplice principiile care stau la baza agriculturii conservative. Pe parcurs, pe piață a apărut și mult mai multă tehnică și utilaje precum semănătorile No-Till sau mașini agricole care permiteau lucrarea solului la suprafață.
„Au fost primii pași pe care i-am realizat în implementarea agriculturii conservative. În continuare, am înțeles esența acestei metode de lucrare a solului și am văzut schimbări și în biota solului, microorganisme. Dacă inițial urmăream doar scopul de a scăpa de bulgării care se formau și de cheltuielile suplimentare pe care trebuia să le suportăm pentru lucrare, în final s-au realizat un complex de efecte benefice pentru sol. Astfel că, am reușit să păstrăm mult mai bine umiditate în sol, să păstrăm resturile vegetale și microorganismele”.
Igor Tcaci se numără printre beneficiarii proiectului MAC-P, fiind printre primii fermieri care au depus dosarul în cadrul acestui proiect.
„MAC-P este un proiect binevenit, necesar pentru fermieri. Am procurat atunci o semănătoare, pe care o mai am și acum în gospodărie, chiar dacă ulterior am mai procurat una. Pentru terenurile cu soluri grele, precum sunt în gospodăria noastră, aceste semănători s-au arătat foarte bine, sunt rezistente.
Combina Vector pe care am achiziționat-o este, la fel, foarte bună, sunt satisfăcut de această tehnică și mai ales de raportul preț – calitate. Ideea este că, dacă îmi cumpăram o combină de clasă mai înaltă, atunci ar fi trebuit să renunț la alte achiziții, dar astfel am putut să mai construiesc unele mecanisme necesare, am instalat și o uscătorie pentru cereale”.
Producătorul cultivă un spectru larg de culturi. Din cele 1000 de hectare, 30% din toată suprafața sunt însămânțate cu culturi de prima grupă (grâu, orz), câte 7-8% cu rapiță și floarea-soarelui.
Totodată, cultivă și sfecla de zahăr pe terenurile unde realizează lucrarea solului.
Pe lângă reducerea și excluderea lucrării solului, fermierul menționează că nivelarea solului, diversificarea asolamentului și varietăților cultivate, cultivarea culturilor de acoperire, dar și extinderea metodelor de protecție a plantelor se numără printre principalele aspecte ce trebuie realizate.
„În ultimii ani, am mărit suprafața cultivată cu porumb, am pus accentul pe porumbul dur/alimentar/cristalic. Avem și circa 20 de hectare de livadă. În anul curent, am semănat și mazăre de toamnă. Încercăm să reducem la maxim aplicarea îngrășămintelor minerale deoarece sunt costisitoare, dar și nu sunt foarte benefice”.
În anul curent, am lucrat și suprafața însămânțată cu porumb deoarece aveam multă masă vegetativă pe suprafața solului și îndată după recoltare am mărunțit cu tocătorul această masă, pe care am decis să arăm și să o încorporăm în sol ca și fertilizant. Din toată suprafața pe care o avem, maxim 25% sunt încă arate. Pe restul suprafețelor realizăm scarificarea, lucrarea cu grapa cu discuri, semănatul direct”.
Cei care doresc să treacă la agricultura conservativă trebuie, în primul rând, să aibă încredere în această practică, a mai adăugat fermierul.
„Cu părere de rău, mulți cred că, dacă în anul curent au trecut la tehnologia conservativă, deja anul viitor vor vedea și schimbări majore. Dar nu este totul chiar așa, este nevoie de timp, de perioada de tranziție. În plus, dacă doresc să adopte o astfel de practică, trebuie să respecte anumite condiții cum ar fi: repartizarea uniformă a resturilor vegetale, nivelarea ideală a terenurilor, studierea atentă și minuțioasă a metodelor de protecție a plantelor.
Aici, țin să remarc că, atunci când resturile vegetale rămân la suprafață, odată cu acestea rămân bolile și dăunătorii culturii, respectiv, trebuie să fie pregătiți cu o protecție corespunzătoare, în funcție de cultură. Nu mai puțin importantă pentru agricultura conservativă este rotația culturilor, care va reduce aceste boli și dăunători”.
Mai devreme sau mai târziu, toți fermierii vor trece la agricultura conservativă și cu cât mai devreme se va întâmpla acest lucru cu atât mai bine va fi, crede Igor Tcaci.
„Cei care nu au cunoștințe și nu au aplicat niciodată această metodă ar fi cazul să înceapă cu o suprafață mai mică, ca să înțeleagă care sunt principiile”.
Deja de șapte ani, producătorul mai prelucrează și 146 de ha de culturi ecologice. Acesta susține că și în această practică observă anumite schimbări în ceea ce ține de structura solului, inclusiv cheltuielile, care se micșorează.
„Părerea mea este că trebuie să ne orientăm pe culturile cu plus valoare, așa cum sunt culturile ecologice. Totodată, trebuie să se regăsească în asolament și mazărea de toamnă deoarece eliberează devreme terenul și îl îmbogățește cu azot. Tot aici, deja al doilea an aplic îngrășămintele verzi, care ne permit să micșorăm cheltuielile pentru fertilizanți.
În rest, trebuie să ne orientăm după cerințele pe care le are piața, care se schimbă cu fiecare an. Trebuie să ne orientăm spre porumbul dur, care se folosește în alimentație și este foarte solicitat în țările europene. În ceea ce ține de cereale, recomand fermierilor să aleagă soiuri tardive, destinate panificației. La fel, sunt soiuri speciale de orz, care se decojesc și se folosesc pentru producerea crupelor”.
La final, fermierul a ținut să remarce că, cel mai grav este că, producătorii s-au pomenit în situația în care nu mai au bani pentru a putea achiziționa din cele necesare pentru activitate. Și-ar dori să aibă acces la surse financiare mai ieftine, pentru că au planuri și idei grandioase, dar nu le pot realiza fără finanțe.
Acest articol face parte din campania de promovare a managementului durabil al terenurilor, realizată în parteneriat cu Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P).
Proiectul MAC-P, finanțat de Banca Mondială și Fondul Global de Mediu, este dedicat creșterii competitivității agriculturii moldovenești și promovării practicilor agricole sustenabile. În cadrul Programului de granturi post-investiționale destinate managementului durabil al terenurilor, producătorii agricoli care au investit în echipamente și utilaje agricole ce asigură conservarea și îmbunătățirea solurilor (no-till și strip-till) pot beneficia de granturi în valoare de până la 10 000 dolari SUA. Mai multe detalii despre Programul de granturi sunt disponibile pe site-ului Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii, finanțate de Banca Mondială – www.capmu.md.”
Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova oferă asistență la implementarea planurilor de marketing și vânzări la export pentru produsele agroalimentare cu valoare înaltă.
Proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova (PCRR) lansează un program de granturi cu genericul „Capacitarea Agriculturii Moldovenești: Program destinat Producerii de Valoare Înaltă, Stimulării Exportului și Dezvoltării unui Lanț de Aprovizionare Sustenabil”.
Scopul acestui program este de a oferi suport la implementarea planurilor de marketing și vânzări la export pentru produsele agroalimentare cu valoare înaltă precum fructele proaspete și procesate, strugurii, pomușoarele, mierea și produsele apicole.
Activitățile desfășurate în cadrul programului vor facilita conformarea la cerințele specifice ale importatorilor de pe piața Uniunii Europene sau a altor piețe occidentale, contribuind astfel la creșterea exporturilor către aceste piețe.
Această oportunitate de grant este deschisă pentru toate regiunile din Moldova, inclusiv UTA Găgăuzia și Malul Stâng al Nistrului.
Se va acorda prioritate activităților care vor fi benefice pentru mai multe companii care țin de diverse etape ale lanțului de aprovizionare și care vor contribui la formarea de clustere de afaceri locale, spre deosebire de cele care vor beneficia doar o singură companie.
Aceste eforturi ar trebui să contribuie la dezvoltarea generală a sectorului și să servească drept model pentru alți actori în viitor.
Activitățile potențiale din cadrul apel de finanțare prin granturi pot include:
Investiții în echipament, modernizarea infrastructurii post-recoltare, automatizarea și digitalizarea;
Investiții pentru îmbunătățirea procesului de producere;
Investiții în dezvoltarea abilităților, marketing, promovare, produse noi și know-how.
Implementarea activității de grant trebuie să contribuie direct și să asigure obținerea următoarelor rezultate preconizate:
Vânzări noi facilitate prin legături cu piața și accesul la noi piețe.
Creșterea exporturilor către piețele UE/occidentale, cum ar fi UE, Țările din Golful Piersic, Africa de Nord.
Prețuri medii mai mari pentru produsele cu valoare înaltă exportate.
Crearea de noi locuri de muncă.
Cel puțin 30 la sută femei participante la activități.
Entități noi care aplică cunoștințe, procese și/sau tehnologii îmbunătățite, inclusiv digitale.
Creșterea investițiilor în sectorul agricol cu valoare înaltă.
Bugetul total al Programului de granturi „Capacitarea Agriculturii Moldovenești” este de 9,050,000 MDL. Se anticipează oferirea suportului financiar nerambursabil pentru aprox. 15-20 de companii. Durata oricărui grant acordat în cadrul acestei program nu va fi mai mare de 24 de luni.
Proiectul va organiza un atelier informativ online despre procedura de aplicare la data de 18 decembrie 2023, începând cu ora 14:00, prin intermediul platformei ZOOM.
Pentru a vă înregistra la acest atelier informativ, vă rugăm să accesați următorullinkpână la data de 17 decembrie 2023.
Data limită pentru adresarea întrebărilor: 19 ianuarie 2024, la adresa: [email protected].
În 11 luni ale anului 2023 Republica Moldova (inclusiv regiunea transnistreană) a exportat peste 292.000 de tone de rapiţă, de aproape patru ori mai mult ca în 2022, arată o analiză a expertului Iurie Rija, transmite mold-street.com.
Datele denotă că exporturile de rapiţă sunt de 2,65 ori mai mari şi comparativ cu anul 2021, când s-a înregistrat o recoltă şi un export mai mare ca în 2022.
Dacă tendinţa se menţine apoi volumul anual de export de rapiţă ar putea trece de 310.000 tone, ceea ce va fi un record pentru Republica Moldova.
România, principala piaţă de desfacere
Potrivit analizei, cea mai mare parte din rapiţă este exportată pe piaţa românească, unde a ajuns peste 65% din cantitate. Acest lucru nu este ceva surprinzător, or anul trecut 86% din exporturile de rapiţă din Republica Moldova au fost pe piaţa României. Este adevărat că în 2021 cota României a fost de 41%.
Pe locul doi este Bulgaria cu o cotă de circa 23%, iar pe trei – Olanda cu o cotă de doar 2,3%.
Saltul semnificativ al exporturilor de rapiţă din Republica Moldova pe piaţa României a generat deja suspiciuni din partea unor producători români că acesta ar fi de fapt un reexport a producţiei din Ucraina.
„La sfârşitul anului, cel mai mare exportator de produse agricole în sud-estul Europei va fi Republica Moldova, care are producţii de 20 tone/hectar la rapiţă, 50 tone/hectar la grâu şi aşa mai departe”, a spus recent, într-o notă ironică, Mircea Băluţă, director general la Agrototal Prodcom, o companie ce cultivă cereale şi oleaginoase.
Expertul Iurie Rija, directorul Asociaţiei Agrocereale contrazice aceste suspciuni, susţinând că în acest an au fost semănate şi suprafeţe de două ori mai mari de rapiţă, decât media din ultimii cinci ani.
În plus datele privind livrările de rapiţă includ şi furnizorii din regiunea transnistreană, mulţi dintre care au reşedinţă juridică la Chişinău.
De notat datele oficiale arată că în 11 luni ale anului 2023 au fost efectuate doar 2 tranzacții de import a 35,7 tone semințe de rapiță (țara de origine România).
Cine sunt exportatorii principali
Analiza arată că principalul exportator de rapiţă este firma Rusagro-Prim SRL cu o cotă de circa 22%. El este urmat de Orom-Imexpo SRL cu o cotă de 11%, iar pe trei se află Grando Invest Trading SRL (fosta Translogistic 13) – cu cotă de 7%, care are activitate în special cu produse cerealiere şi oleaginoase din Transnistria.
O altă firmă din din regiunea transnistreană Rostan Plus SRL din Bender/Tighina are o cotă de 5%. Printre alţi mari exportatori de rapiţă se numără Vadalex Agro SRL şi Limburg SRL cu cote de 6%.
În Moldova, rapița se cultivă pentru uleiuri tehnice și cantitatea produsă este integral exportată. Principalele țări și regiuni producătoare de rapiță din lume sunt Uniunea Europeană, Canada, China, India, Australia, Rusia și Ucraina etc.
Trei posturi vamale de la frontiera moldo-română au fost modernizate în cadrul unui proiect co-finanțat de Uniunea Europeană.
Conducerea Serviciului Vamal a participat la o conferință de presă organizată în contextul finalizării proiectului „Reabilitarea și modernizarea birourilor vamale de frontieră de la granița România – R. Moldova, respectiv birourile vamale Albița-Leușeni, Sculeni-Sculeni și Giurgiulești-Giurgiulești”.
Potrivit Serviciului Vamal, echipele de implementare a proiectului au trecut în revistă progresul înregistrat în realizarea proiectului, precum și lucrările de infrastructură în derulare care urmează a fi finalizate până în luna decembrie curent.
Conducerea Serviciului Vamal a subliniat că, în pofida provocărilor, datorită consolidării eforturilor comune și identificării soluțiilor potrivite, livrabilele proiectului vor fi atinse în termenul propus, ceea ce reprezintă un succes important în perspectiva extinderii colaborării vamale moldo-române și prin intermediul altor proiecte comune.
Totodată, pe lângă obiectivul de creare a condițiilor operaționale optime de derulare a procedurilor vamale în vederea îmbunătățirii capacității de trecere a frontierei, în cadrul proiectului, douăzeci de funcționari ai Serviciului Vamal au beneficiat de instruiri pentru consolidarea capacităților de aplicare a tehnicii de control vamal.
Bugetul total al proiectului este de 10 milioane de euro, din care 6,42 milioane euro reprezintă valoarea totală a grantului (64,28% din bugetul proiectului), iar restul reprezentă contribuția proprie a guvernului R. Moldova și a României.
AMAZONE oferă mașini și tehnologii tot mai precise, astfel încât sectorul agricol să își păstreze competitivitatea și viabilitatea în viitor și să opereze, în același timp, mai durabil.
Dezbaterile actuale fac ca tehnologia de fertilizare să fie extrem de importantă pentru măsurarea precisă a îngrășămintelor și distribuirea acestora în locurile potrivite. Această precizie poate fi obținută datorită distribuitorului de îngrășăminte purtat ZA-TS.
ZA-TS asigură:
Modele precise de dispersie pe porțiuni de lucru de 54 m cu până la 128 secțiuni parțiale.
De la 1.400 până la 4.200 litri, 8 mărimi diverse de rezervor.
Performanță maximă de acoperire a suprafețelor, cantități de aplicare între 50- 650 kg/ha și viteze de lucru de până la 30 km/h.
Rezervorul principal ambutisat, fără colțuri și muchii, asigură depunerea minimă de reziduuri și o curățare ușoară.
Monitorizarea precisă și controlul procentului de aplicare prin tehnologia de cântărire de 200 Hz și senzor de înclinare.
Sistemul Soft Ballistic pro (SBS pro) pentru o manipulare uşoară și reducerea dezintegrării îngrășămintelor.
AutoTS şi ClickTS, sistemele de împrăştiere la limită integrate în discuri, electrice sau manual.
Mecanism de amestecare antrenat electric şi cu menajare a îngrăşământului, cu decuplare automată.
Reglaj automat al distribuţiei transversale cu ArgusTwin, cu adevărat cel mai confortabil mod de împrăştiere.
Închidere compactă, sigură și ușor de utilizat cu prelată culisantă sau prelată cu pivot.
ProfisPro – calibrare a ratei de împrăștiere – doze de aplicare absolut precise din prima secundă, indiferent de ce parte.
WindControl – condiții fără vânt prin atingerea unui buton – compensarea efectelor vântului asupra distribuției laterale.
HeadlandControl – optimizarea capuluide câmp – culturi uniforme – control parabolic optimizat al secțiunii.
Garanție de 7 ani împotriva coroziunii.
Vă așteptăm la sediul companiei Agromotor Premium pentru a vă bucura de serviciile noastre:
Istoria afacerii familiei Caproșu din satul Dimitrovca, raionul Cimișlia, a început acum 13 ani, când au cumpărat o capră, pentru a avea lapte pentru consum.
Sergiu Caproșu recunoaște că, deși îi plăceau animalele de când era mic, nu s-a gândit inițial la o fermă de caprine.
Pentru început, a cumpărat o încăpere unde s-a gândit să crească iepuri, dar aceasta a devenit adăpost pentru primul animal. Ulterior, a renunțat la ideea de a crește iepuri și a decis să cumpere capre.
„Animalele îmi plac de când mă țin minte, de când eram mic. Acum 13 ani, am procurat prima căpriță pentru necesitățile familiei. Tot atunci, mă gândeam să deschid o fermă de iepuri și am cumpărat o încăpere în satul Dimitrovca, Cimișlia. Afacerea noastră a început de la o căpriță, pe care nu am mai vrut să o vindem. Între timp, am renunțat la ideea cu ferma de iepuri și am mai cumpărat o capră și, tot așa, ne-am extins, până am ajuns la 300 de caprine. Pe parcurs, am înțeles că ne plac foarte mult aceste animale”.
Fermierul crește caprine pe care le-a obținut din împerecherea a mai multor rase și spune că, chiar și în anul curent, cu toate că a fost secetă, a reușit să obțină circa o tonă de lapte per capră.
„Pot să vă spun că, această afacere ne asigură traiul, chiar dacă presupune multă muncă. Atunci când am început să măresc ferma de caprine, familia nu era prea încântată, pentru că vedeau că necesită multă muncă, implicare. Acum însă, s-au convins că este o activitate necesară ce ne asigură și un venit. Așa că, recent mi-au propus să prelucrăm singuri laptele și să producem brânzeturi. Deși, am reușit să purtăm discuții și să convenim asupra unor contracte pentru livrarea laptelui, totuși, ne dorim pe viitor să prelucrăm singuri. Sper că, în anul viitor, vom construi hala pentru prelucrarea laptelui”.
Anterior, vindeau pe la piețe, atât laptele, cât și brânza pe care o produceau. Sergiu Caproșu susține că, piața de desfacere nu este tocmai dezvoltată și nu prea au unde comercializa ca să obțină și un preț bun la produsul lor, pentru a se dezvolta.
„Aici cred că am avut și noi vina noastră, a producătorilor din acest sector, pentru că nu aveam legalizate afacerile. Deja când am înființat o Gospodărie Țărănească și ușile se deschid mult mai ușor. Nu am fost informați despre toate detaliile, dar nici noi nu ne-am prea dat interesul și, din aceste motive, ramura se dezvolta foarte greu, încet”.
Una dintre problemele cu care se confruntă crescătorii de caprine, ovine este pășunatul, iar fermierul spune că, o soluție ar fi ca primăria să le dea în arendă pășunile, iar ei să achite pentru folosirea acestora.
„Din păcate, este foarte greu să convingem oamenii că pășunea este un bun comun și că trebuie să contribuim și noi cu ceva, ca să avem unde paște animalele noastre”.
Tot aici, Sergiu Caproșu menționează că, celor care activează în sectorul de creștere a ovinelor, caprinelor le este foarte greu să acceseze credite de la băncile comerciale, pentru că nu au ce oferi drept gaj.
„De obicei, mă folosesc de serviciile companiilor de microfinanțare, dar procentul este foarte mare. Instituțiile de stat ne spun că, trebuie să modernizăm afacerile, dar pentru aceasta avem nevoie de resurse financiare, pe care le putem lua doar de la bănci. Noi înțelegem că, cerințele s-au schimbat și nu mai putem produce brânză în condiții primitive, dar nu avem bani pentru a pune pe picioare un alt tip de producere. Dacă am avea acces la credite investiționale cu o dobândă mai mică, cred că ne-am dezvolta cu pași mai mari.
Ne-am dori să lucrăm cu rețelele de supermarketuri ca să ne vindem producția, dar personal nu pot asigura cantitatea pe care o solicită ei, iar pentru a mări producția am nevoie de investiții”.
Fermierul a beneficiat, anul trecut, de subvenții per cap de animal și speră că și în anul curent va primi acest suport.
„În plus, am depus dosarul și pentru un grant pe care îl vom utiliza pentru dezvoltarea fermei. Pot să spun că, lucrurile s-au mai schimbat în ultimii ani. Subvențiile, desigur, sunt necesare, dar am observat că sunt unii colegi care primesc aceste subvenții, nu le folosesc pentru a crea condiții adecvate animalelor și acesta e mare păcat. Statul ar trebui să verifice dacă aceste surse se investesc corect”.
La fermă lucrează 6 persoane, pe timp de vară, fiecare are responsabilitatea sa și datorită acestui fapt, Sergiu nu are probleme cu brațele de muncă.
Fermierul precizează că, Asociația este un instrument bun, necesar, doar că membrii nu prea înțeleg că tot ce se face trebuie să fie realizat împreună și că fiecare membru are și responsabilități.
„Cel mai mare regret este că, nu am făcut studii. Tinerilor, din păcate, nu prea le place zootehnia, ei, mai degrabă, își doresc un buton pe care să îl apese și să apară bani. Desigur că, nu generalizăm, dar marea majoritate a tinerilor nu înțeleg ce este o afacere în zootehnie. Cel puțin 10 ani va fi nevoie de muncă multă, atât pentru dezvoltarea afacerii, cât și pentru crearea reputație și tocmai apoi vor veni și banii. Zootehnia este un domeniu complicat, pentru că tu 24 din 24 de ore trebuie să le dedici fermei, nu există timp liber.
Dar cei care sunt la început de cale trebuie să aibă răbdare, pentru că neapărat vor avea succes. Banii sunt pe ultimul plan, dragostea de animale este cel mai important lucru pentru a avea succes. Și rezistă doar cei care iubesc ceea ce fac”, a mai spus Sergiu Caproșu.
Fermierul spune că, a învățat totul din propriile greșeli, iar acum și-a creat un cont pe o rețea de socializare, prin intermediul căruia comunică cu colegii, se împărtășește cu experiența.
