Zilele trecute am publicat un material în care se vorbea că Federaţia Naţională a Fermierilor propune adoptarea unei legi prin care în fondul de subvenţionare a producătorilor agricoli să se aloce anual 1,5% din PIB. Din mijloacele respective 50% ar urma să fie repartizate gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi încă 50% altor întreprinderi agricole, prin plăţi directe a câte 400 lei pentru un hectar de teren agricol prelucrat.  

V-am rugat în știrea respectivă să scrieți opiniile referitor la această inițiativă. Unii dintre voi au fost foarte receptivi și au comentat activ în cadrul materialului. Mai jos vă propunem să citiți opiniile lor. (Din considerente ortografice, ne-am permis să edităm puțin comentariile.)

„Este o propunere bună în condițiile în care se află astăzi fermierii și ținând cont că suntem o țară agrară. Trebuie să fim conștienți de faptul că Moldova nu are petrol, aur, cărbune, lemn și niciodată nu vom construi rachete, avioane sau mașini. Avem doar pământ negru și bogat care trebuie lucrat ca pe vremuri. Doar prin viile și livezile noastre noi vom ridica puțin nivelul de viață așa că mâna pe sapă! Asta pentru cei care nu muncesc, iar oamenii care sunt fermieri trebuiesc susținuți și de le urmat exemplul”, este de părere utilizatorul Victor.

 

„Ar fi binevenit, gospodăriile mari se descurcă destul de bine și așa. Chiar sunt de părerea că nici nu le-ar prea trebui fonduri adiționale de la stat. Cu toții vedem „liderii” așa ziși din fiecare localitate. Adevăratul ajutor ar trebui să meargă înspre gospodăriile de fermieri, așa zisele „gospodării țărănești”. E înjositor și absurd când cineva, care are și așa posibilități, poate să accseze fonduri de subvenționare, în timp ce gospodăriilor mici nu le este creată absolut nici o șansă spre apelarea acestora. Dar de la zis până la făcut e mult, în primul rând populația trebuie să fie informată și trebuie să fie create mecanisme reale spre îndeplinirea acestor activități. Experiența europeană e destul de neviabilă în privința Moldovei. Aceasta trebuie ajustată la cerințele și realitatea noastră”, crede Denis.

 

„Da este o propunere bună, deoarece pentru o mare parte din moldoveni este sursa de existență, sau mai bine zis, de supraviețuire. Cu o subvenție cât de mică, dar ar fi un impuls pentru sărmanul nostru țăran. Noi avem pământuri foarte bogate spre deosebire de alte țări, cum ar fi Marea Britanie. Ei au pământ galben ca lutul, dar cresc o gamă largă de legume și fructe. De ce importăm cartofi și varză din Macedonia sau roșii din Turcia, când sudul Moldovei este numai sere cât vezi cu ochii. Moldova tot poate fi o țară prosperă, dacă nu ar fi atâta birocrație, iar granturile și subvențiile care se acordă să fie accesibile pentru noi, fermierii, dar nu „cumătrilor”, scrie Olesea.

 

Materialul respectiv poate fi găsit urmând acest link.

Ne-ar plăcea foarte mult să stabilim o legătură între noi toți. Iată de ce, atunci când pe viitor vă vom solicita opiniile cu privire la diverse evenimente și legi, puteți comenta activ, iar noi ulterior vom publica opiniile. 

Intenția a fost anunțată de premierul Iurie Leancă la întrevederea de la Haga cu ministrul Agriculturii al Regatului Ţărilor de Jos, Sharon Dijksma. Oficialii s-au pronunţat pentru inițierea unor proiecte comune în domeniul agricol și pentru intensificarea schimburilor comerciale, informează serviciul de presă al Guvernului.

„Republica Moldova şi Olanda, cel mai mare exportator de produse agricole al UE și al doilea la nivel mondial, după SUA, au un potenţial de colaborare enorm în domeniul agriculturii. Regimul de comerț liber pe care îl va obține în curând țara noastră cu Uniunea Europeană va crea noi oportunități pentru potențialii investitori olandezi în economia Moldovei și este un garant atât pentru investitor, cât și pentru consumator, odată ce este bazat pe siguranța și trasabilitatea alimentelor”, a spus Leancă.

Şeful Executivului a mulţumit Olandei pentru susţinerea exportului de vinuri moldoveneşti pe piaţa UE, prin eliminarea cotelor începând cu 1 ianuarie 2014.

De asemenea, oficialii au convenit asupra organizării, în Olanda, în toamna anului curent, a unui Forum moldo-olandez a oamenilor de afaceri.

Partea olandeză și-a exprimat intenția de a importa din țara noastră vinuri și produse agroalimentare, precum şi disponibilitatea de a transfera experiența în domeniul producerii și comercializării produselor de origine animală și vegetală.

„Moldova este un producător nou pentru consumatorul olandez. Apreciem calitatea vinului moldovenesc și suntem pregătiți să vă oferim suport în dezvoltarea sectorului agricol și în identificarea noilor piețe de desfacere”, a afirmat Sharon Dijksma.

Volumul schimburilor comerciale între Republica Moldova şi Olanda cu produse agricole şi agroalimentare în primele 9 luni ale anului 2013 a constituit 13 milioane USD. Moldova exportă în Olanda produse de origine vegetală, tutun şi articole de tutun, și importă produse procesate de origine animală și vegetală.

În perioada 16-19 ianuarie, Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov întreprinde o vizită de lucru în Republica Federală Germania. 

Pe parcursul zilei, ministrul va participa la inaugurarea oficială a Expoziţiei Internaţionale „Grune Woche (Săptămâna Verde) Berlin 2014” la lucrările Forumului Global pentru Agricultură şi Alimentaţie în cadrul căruia va avea loc şi Summitul Miniştrilor Agriculturii -2014.

La Berlin, Ministrul Agriculturii va avea întrevederi cu Dacian Cioloş, Comisar European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dr. Hans-Peter Friedrich Ministrul Federal al Agriculturii din ţara-gazdă, precum şi cu omologii săi din Polonia, Letonia, Lituania, Estonia, Rusia şi România.

Executivul a decis, în cadrul şedinţei de astăzi, să înceapă negocierea unui acord cu Federaţia Rusă privind siguranţa produselor de origine vegetală. 

Partea moldovenească, prin Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, va îmbunătăţi calitatea şi inofensivitatea produselor exportate în Rusia. Totodată, şase centre de standardizare subordonate Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Sănătăţii şi Economiei vor fi antrenate în verificarea şi certificarea inofensivităţii produselor de origine vegetală destinate exportului pe piaţa rusească.

Acordul va stabili principiile de siguranţă pentru sănătatea umană a produselor alimentare de origine vegetală (în partea ce ţine de reziduurile de pesticide şi conţinutul de nitraţi), în conformitate cu prevederile Organizaţiei Mondiale a Comerţului, Acordului privind zona de liber schimb din cadrul CSI şi Programului de colaborare economică între Republica Moldova şi Federaţia Rusă pentru anii 2009-2020.

Documentul vine să sporească volumul exporturilor produselor agroalimentare în Federaţia Rusă şi să impulsioneze relaţiile economice dintre cele două ţări.

Rusia este unul dintre principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova. În primul trimestru al anului trecut, volumul comerţului exterior a crescut cu 24,3% faţa de perioada similară a anului 2012 şi a totalizat 183,5 mil. dolari.