Guvernul de la Moscova a anunţat vineri că a ridicat embargoul referitor la exporturile de motorină livrate prin conducte petroliere spre porturi, eliminând practic cea mai mare parte a restricţiilor introduse la data de 21 septembrie, relatează Reuters, scrie agrobiznes.ro.
În schimb, restricţiile referitoare la exporturile de benzină rămân în vigoare.
Motorina este cel mai important produs petrolier exportat de Rusia, cu livrări de aproximativ 35 de milioane de tone anul trecut, din care aproape trei sferturi au fost livrate via conducte petroliere. De asemenea, în anul 2022, Rusia a exportat şi 4,8 milioane de tone de benzină.
„Guvernul a ridicat restricţiile la exporturile de motorină livrată către porturi prin conducte, cu condiţia ca producătorul să livreze pe piaţa internă cel puţin 50% din producţia sa de motorină”, a informat Executivul de la Moscova într-un comunicat de presă.
Restricţiile la exporturile de carburanţi anunţate de Rusia, care este cel mai mare exportator mondial de carburanţi, devansând SUA, au dus la creşterea preţurilor globale şi au forţat unii cumpărători să caute surse alternative de aprovizionare cu benzină şi motorină.
După ce Uniunea Europeană a interzis importurile de carburanţi din Rusia, ca urmare a acţiunilor Moscovei în Ucraina, Rusia şi-a redirecţionat exporturile de carburanţi spre Brazilia, Turcia, mai multe state din nordul şi vestul Africii precum şi state din Golful Persic.
Chiar dacă este unul dintre cei mai mari producători mondiali de petrol, Rusia s-a confruntat în ultimele luni cu probleme în aprovizionarea cu benzină şi motorină deoarece preţurile mai mari la export a făcut mai avantajoasă vânzarea peste hotare a producţiei pentru companiile ruseşti de rafinare.
Tot vineri, Guvernul de la Moscova a majorat accizele la exportul de carburanţi pentru revânzătorii care nu produc carburanţi, de la 20.000 până la 50.000 de ruble (495 de dolari) pe tonă, şi a reintrodus subvenţii pentru rafinării începând cu data de 1 octombrie.
„Guvernul vrea să contracareze încercările revânzătorilor de a achiziţiona carburanţi în avans pentru a îi exporta ulterior, după ridicarea restricţiilor”, a precizat Executivul de la Moscova.
În acest week-end centrul Chișinăului devine gazda Zilei Naționale a Vinului! Cu sloganul „Vinul nostru cucerește lumea”, ediția din 7-8 octombrie 2023 se anunță a fi memorabilă, omagiind realizările remarcabile ale Vinului Moldovei.
Peste 90 de vinificatori vor fi prezenți pentru a-și prezenta creațiile, iar vizitatorii se vor bucura de degustări, muzică live cu ansambluri folclorice și artiști renumiți, precum și numeroase activități culturale și experiențe autentice.
Agrobiznes este partener media al evenimentului.
Iată programul detaliat al Zilelor Naționale a Vinului
Ziua 1: Sâmbătă, 7 octombrie
Ceremonia oficială de deschidere a evenimentului va avea loc la ora 11:00. Tradițional, oamenii vinului, care au contribuit la dezvoltarea sectorului vor primi premii pentru eforturile depuse și succesele înregistrate.
Atmosfera va fi completată de ritmurile vibrante ale muzicii, care te vor introduce în spiritul festiv. Începând cu ora 13:30, se vor desfășura ateliere interactive la Școala Vinului, iar vizitatorii care-și doresc să se inițieze în arta degustării vinurilor și divinurilor, dar și în consumul moderat și responsabil al acestora, sunt îndemnați să-și noteze ora în agenda zilei.
Dacă ești pasionat de muzica tradițională moldovenească, Orchestra Populară „Porumbița” și ansamblurile „Romanița”, „Ștefan Vodă”, „Busuioc Moldovenesc”, și „Țărăncuța” te vor încânta cu talentul lor și reprezentațiile autentice.
Odată cu înserarea, vei avea ocazia să te bucuri de concerte live susținute de artiști consacrați, precum Cătălin Josan și Cristofor Aldea-Teodorovici Orchestra, și să dansezi sub cerul înstelat pe ritmurile muzicii, până la ora 22:00.
Ziua 2: Duminică, 8 octombrie
A doua zi a evenimentului va fi marcată de ceremonia de înmânare a Premiului „Polobocul de Aur” din partea Camerei de Comerț, o distincție acordată producătorilor și vinificatorilor care au excelat în arta vinificației.
Pentru cei care nu au reușit să ajungă la atelierele din prima zi, Școala Vinului continuă să ofere instruiri privind consumul moderat și degustarea vinurilor și a divinului, până la ora 17:00.
Tradițiile și dansurile moldovenești vor prinde viață în reprezentațiile artistice ale ansamblurilor „Plai de Dor”, „Struguraș”, „Vatra Satului”, și „Haiducii”, precum și în interpretarea Ansamblului „Crenguță de Iederă”.
Pentru a încheia această sărbătoare cu fast, concerte live cu artiști de consacrați, precum Maria Iliuț, X.O. Band, Pasha Parfeni Band și Vali Boghean Band vor încânta publicul și te vor invita la dans, până la ora 22:00.
Pe parcursul celor două zile de sărbătoare, între orele 12:00-19:00, te îndemnăm să nu uiți să vizitezi Târgul Meșterilor Populari și să participi la masterclassurile Curții Țărănești.
Aici vei avea privilegiul de a descoperi meșteșugurile tradiționale moldovenești sub îndrumarea meșterilor pricepuți. Iar pentru a-ți satisface papilele gustative, în zona de food-court vei fi așteptat cu delicii tradiționale și produse autentice moldovenești.
Te invităm să celebrăm împreună Ziua Națională a Vinului, pe 7 și 8 octombrie, în Piața Marii Adunări Naționale și peste tot în Moldova, pentru că Vinul Moldovei Cucerește Lumea.
Ziua Națională a Vinului este organizată de către Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerul Culturii, cu suportul partenerului strategic USAID Moldova, prin Proiectul de Competitivitate și Reziliență Rurală.
Mai multe detalii și informații suplimentare despre Ziua Națională a Vinului vor fi disponibile pe wineday.wineofmoldova.com și pe pagina oficială de Facebook Wine of Moldova.
Sergiu Tutovan, consultant în agricultură, în special în creșterea strugurilor de masă, susține că, la moment, lucrarea prioritară pe care trebuie să o realizeze viticultorii este eliberarea butucilor de struguri, astfel să ofere acestora o perioadă de pauză, care este extrem de necesară în condițiile existente de secetă.
„În plantațiile unde a fost instalată irigarea, desigur că situația este mai bună, dar recomand să folosească irigarea doar după căderea frunzelor, ca să nu prelungească perioada de vegetație. Atât timp cât există roadă, butucii lucrează pentru struguri”.
În condițiile curente de insuficiență drastică a apei în sol, este destul de complicat de a realiza careva lucrări. Expertul spune că după căderea frunzelor ar fi recomandată realizarea unui tratament fitosanitar cu cupru pentru eradicarea bolilor care iernează la suprafața corzilor.
„La moment, nu este recomandată administrarea fertilizanților/îngrășămintelor. Această lucrare ar fi mai bine de realizat la primăvară, după ce vom vedea ce precipitații vom avea pe parcursul iernii. Recomand scarificarea la adâncimea de maxim 30 cm, pentru ca să asigurăm acumularea apei în timpul toamnei și iernii. În niciun caz nu trebuie arat”.
Sergiu Tutovan spune că anul curent este unul destul de dificil, fiind al doilea an consecutiv de secetă severă.
„Butucii și așa au avut de suferit în anul trecut, din cauza lipsei de umiditate. În plus, și anul curent a fost la fel o secetă severă. Cel mai probabil, în anul viitor va trebui să lăsăm sarcini minime la butuci. În caz contrar, aceștia nu vor mai putea duce recoltele. Desigur că, vom reveni asupra acestui subiect deja în luna decembrie, când vom studia depunerea de ochi purtători de roadă”.
Situația este gravă din cauza faptului că este al doilea an consecutiv de secetă severă, iar marea majoritate a plantațiilor au fost supraîncărcate cu roadă, respectiv, butucii au suferit enorm și au început să ofilească/vestejească strugurii.
„Este un fenomen des întâlnit în anul curent la majoritatea plantațiilor din țară. Respectiv, reieșind din condițiile curente, acestea sunt principalele lucrări pe care le pot realiza viticultorii, dar cel mai important este să realizeze cât mai rapid posibil recoltarea strugurilor”.
Ucraina a exportat o cantitate de 6,92 milioane de tone de cereale de la începutul sezonului 2023/24 şi până în prezent, cu 27,8% mai puţin comparativ cu cele 9,63 milioane de tone exportate în perioada similară a sezonului anterior, arată datele publicate vineri de Ministerul ucrainean al Agriculturii, transmite Reuters, scrie agrobiznes.ro.
Conform acestor date, în primele cinci zile ale lunii octombrie 2023, au fost exportate 249.000 tone de cereale, comparativ cu cele 932.000 de tone de cereale exportate de Ucraina în perioada 1-6 octombrie 2022. Ministerul ucrainean al Agriculturii nu a oferit explicaţii pentru această scădere.
Asociaţiile de fermieri şi de comercianţi de cereale susţin că blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră precum şi atacurile ruseşti asupra porturilor de la Dunăre sunt principalele motive pentru scăderea în ritm anual a exporturilor de cereale.
Pe categorii de produse, de la 1 iulie 2023, când a început sezonul 2023/24, şi până în prezent, Ucraina a exportat 3,5 milioane tone de grâu, 2,8 milioane tone de porumb şi 635.000 de tone de orz.
În mod tradiţional, Ucraina exporta cea mai mare parte a cerealelor sale via porturile de la Marea Neagră. Însă un acord internaţional, intermediat de ONU şi Turcia care permitea astfel de exporturi, s-a prăbuşit în luna iulie odată cu retragerea Rusiei, care a acuzat că propriile sale solicitări referitoare la ridicarea sancţiunilor care vizau exporturile ruseşti de cereale şi îngrăşăminte nu au fost îndeplinite.
După retragerea Rusiei din acordul internaţional, Ucraina a anunţat crearea propriei sale rute pentru transportul de produse agricole prin Marea Neagră.
În ultimele săptămâni, un număr de 12 nave au utilizat noua rută însă este vorba de un număr mic de nave comparativ cu cele care au folosit coridorul pus la punct în cadrul acordului internaţional convenit cu sprijinul ONU şi Turciei.
Ucraina poate exporta cantităţi limitate de cereale şi via micile sale porturi de la Dunăre precum şi via graniţele terestre cu Uniunea Europeană.
Potrivit unor estimări anterioare, Ucraina ar urma să recolteze în 2023 o cantitate de 79 de milioane de tone de cereale şi oleaginoase, iar surplusurile totale exportabile în sezonul 2023/24 ar urma să se ridice la aproximativ 50 de milioane de tone.
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și Delegația Uniunii Europene au organizat astăzi evenimentul de lansare a Platformei de Parteneriat Agroalimentar, o inițiativă care are drept scop stimularea cooperării și accelerării reformelor în sectorul agroalimentar al Republicii Moldova, transmite moldpres.md.
Mai mulți oficiali de nivel înalt, ambasadori, experți și factori de decizie din Uniunea Europeană au discutat despre sprijinul de care Republica Moldova poate beneficia în implementarea acquis-ului comunitar și în promovarea dezvoltării durabile a sectorului agroalimentar.
„Apreciem mult că alături de Republica Moldova și de Ucraina avem 27 de state europene care contribuie în mod eficient la rezolvarea problemelor noastre. Fermierii din Republica Moldova trăiesc vremuri grele, fiind afectați de un cumul de factori: secete, consecințele războiului, majorări de costuri la inputuri, prăbușirea prețurilor în bazinul Mării Negre, modificarea căilor logistice etc. Prezența miniștrilor europeni la conferința de astăzi este un semn că noi nu suntem de unii singur și că avem colegi de la care putem prelua idei, sfaturi și bune practici, pentru a face față acestei situații complicate”, a declarat în discursul de salut vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare.
Participanții la eveniment şi-au reafirmat opţiunea de a consolida colaborarea cu Republica Moldova, promovând dezvoltarea durabilă a sectorului agricol și al industriei alimentare din ţara noastră.
Reprezentanții membrilor Platformei de Parteneriat Agroalimentar și-au reiterat angajamentul de a sprijini în continuare Moldova în procesul de reformă, subliniind aprecierea pentru dăruirea și munca depusă și și-au exprimat convingerea într-un viitor european pentru Moldova.
Acest fapt a fost consfinţit prin semnarea unei Declarații comune, care va servi drept pilon fundamental pentru stabilirea ulterioară a Grupului de mentorat și pentru dezvoltarea programelor de cooperare care vor contribui la modernizarea și creșterea competitivității sectorului agroalimentar.
Mai mulţi oaspeţi la eveniment se află la Chişinău pentru a participa la lansarea Platformei de Parteneriat Agroalimentar, precum şi pentru a fi alături de viniviticultorii din Republica Moldova, care pe 7-8 octombrie sărbătoreşte Ziua Naţională a Vinului.
O rețea de supermarketuri din Republica Moldova va construi un centru/hub comun pentru primirea, depozitarea şi distribuirea produselor agricole. Este vorba de rețeaua de supermarketuri Nr1, notează mold-street.com.
Acest lucru a fost anunțat în cadrul audierilor privind practicile comerciale neloiale care au avut loc pe platforma comisiei parlamentare economie, buget și finanțe.
„Hub-ul ar trebui să rezolve problema vânzării produselor agricole de către micii fermieri care întâmpină dificultăți în a-și transporta produsele către lanțurile de magazine”, a anunţat Radu Marian, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe.
Alexandru Nisenboim, unul dintre proprietarii reţelei de magazine Nr1 a declarat că hub-ul este în prezent în faza de proiectare, construcţia urmând să fie finalizată în termen de un an şi jumătate.
„Noi am procurat loturi de teren pentru a construi un complex cu suprafaţa de 18.000 metri pătraţi, care va permite să procurăm producţie de la un număr mai mare de producători, ca apoi să o distribuim în magazine, pentru că nu toţi au astfel de capacitate. Deşi şi acum o mare parte din producţie, noi o distribuim individual, cu propriile capacităţi. De exemplu merele”, a declarat Alexandru Nisenboim.
Potrivit omului de afaceri, acest hub agroalimentar va permite depăşirea decalajui existent între producătorii locali şi comercianţi.
Proiectul de lege privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare a fost examinat în cadrul ședinței de astăzi a Parlamentului.
Inițiativa legislativă a fost elaborată de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și prevede armonizarea cadrului normativ național cu prevederile legislației Uniunii Europene în domeniul fitosanitar.
Proiectul are drept scop asigurarea unui nivel sporit de protecție a sănătății oamenilor, animalelor, mediului înconjurător, precum și perfecționarea funcționării pieței interne prin armonizarea normelor de introducere pe piață a produselor fitosanitare și protejarea competitivității sectorului agricol.
Prin actul aprobat se stabilesc bazele juridice și politica de stat în sfera activității cu produse fitosanitare, fiind reglementate condițiile de autorizare, fabricare, transportare, depozitare, comercializare și utilizare inofensivă a acestora pentru om, animale și mediu.
De asemenea, sunt reglementate raporturile aferente supravegherii și controlului de stat privind respectarea legislației. Documentul mai conține prevederi referitoare la drepturile și obligațiile întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor și cetățenilor, precum și împuternicirile autorităților competente în domeniu.
În expunerea de motive, autorii remarcă faptul că aplicarea prevederilor legii va conduce la simplificarea prin recunoaștere a Listei substanțelor active aprobate la nivelul Uniunii Europene, precum și la clarificarea și consolidarea criteriilor pentru autorizarea produselor de protecție a plantelor, care va avea ca finalitate creșterea nivelului de protecție a sănătății oamenilor, animalelor și mediului.
Proiectul de lege privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare a fost susținut cu votul a 56 de deputați și urmează a fi aprobat de Parlament și în lectura a doua.
Primul pas în înregistrarea afacerii, din orice domeniu, ar fi selectarea unei forme juridice, adaptată necesităților în calitate de companie.
În grupul Agrobiznes Apicultura, apicultorii au solicitat informații mai detaliate despre procedura de înregistrare a unui GȚ și a unei întreprinderile individuale (ÎI). Totodată, care sunt deosebirile și recomandările pentru aceste două forme juridice de organizare a activității.
Ținem să remarcăm faptul că, anterior au fost publicate articole despre procedura de înființare a unui SRL. Vedeți aici detalii.
Solicitată de Agrobiznes, Mihaela Grumeza, expert în dezvoltarea afacerilor și atragerea fondurilor nerambursabile, a explicat că, pentru sectorul apicol cele mai relevante și cele mai des forme juridice selectate sunt: Gospodăria țărănească (GȚ) și Societatea cu Răspundere Limitată (SRL).
Gospodăria țărănească este ca formă juridică, drepturi și obligațiuni ca și Întreprinderea Individuală, doar că activează în domeniul agricol.
Începând cu 1 ianuarie 2023, Gospodăriile țărănești se înregistrează exclusiv de către Agenția Servicii Publice. Anterior, această competență era atribuită primăriilor, deoarece nu era dezvoltat un organ al înregistrării de stat unificat.
„Gospodăria țărănească, conform Legii nr. 1353 din 03 noiembrie 2000, este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole şi asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii, având ca scop obținerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderență a propriei producții agricole. Gospodăria țărănească (de fermier) se înregistrează de către fondatorul ei la structura teritorială a organului înregistrării de stat în a cărei rază de competență se află unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi în care fondatorul deține teren.
În cazul în care fondatorul deține terenuri amplasate în hotarele a două sau mai multe unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi, cererea de înregistrare a gospodăriei ţărăneşti se prezintă structurii teritoriale a organului înregistrării de stat alese de fondator”, a menționat Mihaela Grumeza.
În conformitate cu informațiile disponibile pe portalul serviciilor publice, administrator al gospodăriei ţărăneşti (de fermier) este fondatorul, iar în cazul eliberării fondatorului din funcţie, unul dintre membri care a atins vârsta de 18 ani şi are capacitate de exerciţiu deplină, ales de ceilalţi membri ai gospodăriei.
Pot fi membri ai gospodăriei ţărăneşti (de fermier), în afară de fondator, următoarele persoane apte de muncă: soţul (soţia), părinţii, copiii, inclusiv adoptivi, fraţii, surorile şi nepoţii lui care au atins vârsta de 16 ani, precum şi alte persoane care sunt membri ai familiei respective.
Descrierea procesului de înregistrare:
Depunerea cererii Solicitantul sau reprezentantul său legal depune cererea și documentele necesare pentru înregistrarea de stat a gospodăriei ţărăneşti la sediul organului înregistrării de stat pe suport de hârtie, fie se transmit organului înregistrării de stat în formă de documente electronice semnate cu semnătura electronică avansată calificată, fie se expediază organului înregistrării de stat pe suport de hârtie, prin scrisoare recomandată.
Recepționarea și examinarea. Registratorul în domeniul înregistrării de stat:
primește și înregistrează corespunzător cererea privind înregistrarea de stat a gospodăriei ţărăneşti și recepționează documentele prezentate de solicitant;
generează certificatul prin care se atestă că persoana fizică nu figurează în calitate de asociat al unei întreprinderi care nu funcționează şi care nu a fost lichidată în modul stabilit de lege sau care are datorii la bugetul public național;
eliberează avizul de plată;
eliberează bonul de confirmare a primirii cererii;
deschide dosarul de evidență, examinează cererea și documentele însoțitoare, verifică respectarea condițiilor stabilite de lege.
Eliberarea deciziei Decizia privind înregistrarea de stat a gospodăriei ţărăneşti se eliberează solicitantului la ghișeul subdiviziunii teritoriale de prestare a serviciului.
Documentele necesare pentru înregistrare:
Copiile de pe contractele de arendă a terenurilor după caz, autentificate;
Copiile de pe documentele ce confirmă dreptul de proprietate privată al fondatorului şi al potenţialilor membri ai gospodăriei asupra terenurilor;
Declaraţia de constituire.
Tarifele și termenii prestării serviciilor de către ASP le găsiți aici.
Pentru înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali (ÎI) se depun următoarele documente:
cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
informația privind beneficiarul efectiv;
documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
În cadrul procedurii înregistrării de stat, organul înregistrării de stat va efectua procesul de înregistrare (luare la evidență) fiscală, statistică, medicală şi socială a întreprinzătorului individual prin transmitere autorităților vizate, în format electronic, a datelor privind înregistrarea acestuia cu eliberarea pentru întreprinzătorul individual a înştiințării respective.
Întreprinzător individual este persoana fizică, cu capacitate deplină de exercițiu, cetățean al Republicii Moldova, cetățean străin sau apatrid, domiciliat în Republica Moldova, care practică activitate de întreprinzător, în nume şi pe risc propriu, fără a constitui o persoană juridică şi este înregistrat în modul stabilit de lege.
Întreprinzătorul individual se prezintă în raporturile juridice civile ca persoană fizică, însă asupra activităţii de întreprinzător se aplică regulile care reglementează activitatea persoanelor juridice cu scop lucrativ, dacă din lege sau din esența raporturilor juridice nu rezultă altfel.
Întreprinzătorul individual este în drept să practice orice activitate neinterzisă de lege.
Pentru înregistrarea de stat a întreprinzătorului individual, se depun următoarele documente:
documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare (se efectuează la organul înregistrării de stat prin intermediul MPay sau transfer bancar).
La înregistrarea de stat se verifică identitatea și capacitatea de exercițiu ale persoanei fizice.
Tarifele și termenele pentru prestarea serviciului de înregistrare le găsiți aici.
Indiferent de forma juridică pe care o alegeți pentru afacere, este important să urmați pașii corecți pentru înregistrare, astfel ca să continuați cu determinare și încredere activitatea propusă.
Totodată, în cazul apicultorilor, ANARM oferă tot suportul necesar pentru a înregistra o afacere în domeniul apicol.
Astăzi, 05 octombrie 2023, Directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Radu Musteața, a semnat un Acord de Implementare tripartit privind lansarea unui Parteneriat Strategic în domeniul veterinar și al siguranței alimentelor.
Acordul a fost semnat între Autoritățile Competente din Moldova (ANSA) și Saxonia de Jos (LAVES), dar și agenția implementatoare a Ministerului Agriculturii și Alimentației al Republicii Federale Germane (BMEL).
Scopul Acordului este de a facilita cooperarea dintre cele două țări, întru dezvoltarea capacităților instituționale ale ANSA privind:
gestionarea focarelor de Gripa aviară și Pesta porcină africană;
efectuarea controalelor eficiente în abatoare;
supravegherea utilizării medicamentelor de uz veterinar;
dezvoltarea capacităților de testare în laboratoarele naționale.
Șeful Oficiului de Stat pentru Protecția Consumatorilor și Siguranța Alimentelor din Saxonia de Jos, Prof. Dr. Eberhard Hatinhorst, a declarat:
„Vom aduce în Republica Moldova cei mai buni experți germani să transmită experiența lor în aceste domenii importante”.
La rândul său, Directorul general al ANSA, Radu Musteața, a apreciat rolul proiectului dat pentru Republica Moldova, în special în contextul obiectivului strategic de a extinde gama de produse de origine animală exportate pe piața Uniunii Europene, iar experiența unuia dintre cele mai mari land-uri germane, cum este Saxonia de Jos, va aduce valoare și multiple beneficii pentru dezvoltarea capacităților instituționale ale întregului sistem ANSA.
„Toate vizitele de studiu, instruirile și exercițiile de simulare a focarelor de boli epizootice, care vor fi efectuate datorită acestui proiect, vor contribui la perfecționarea sistemului ANSA și la apropierea acestuia de rigorile Uniunii Europene”, susține Radu Musteața.
Parteneriatul Strategic în domeniul veterinar și al siguranței alimentelor dintre Republica Moldova și Germania constituie un model inovativ de cooperare specializată pentru ambele țări, care va susține eforturile Republicii Moldova de a realiza criteriile de aderare la Uniunea Europeană în domeniile de competență ale ANSA.
