De ce fructele de zmeur se usucă, putrezesc – cauze și prevenire

Luminita Crivoi
-
0
De ce fructele de zmeur se usucă, putrezesc – cauze și prevenire

Zmeurul nu este o cultură pretențioasă la întreținere (cu excepția soiurilor noi, de obicei mai exigente față de condiții). Uneori, însă, în locul fructelor suculente (numite polidrupe), le puteți găsi pe cele mici, zbârcite, uscate sau pe jumătate putrezite.

Cauzele unei recolte slabe de zmeură, fără gust sau cu fructele deformate precum am menționat pot fi mai multe, în acest articol discutăm despre principalele.

Zmeurul este o cultură mai puțin atacată de boli, totuși, de cele mai multe ori, la o întreținere incorectă sau condiții favorabile de dezvoltare, acestea își fac apariția.

Multe dintre bolile zmeurului afectează și fructele, manifestând simptome de atac pe acestea. Spre exemplu, în cazul prezenței antracnozei (Elsinoe veneta), fructele atacate sunt diforme, nu au aromă și în scurt timp putrezesc.

Uneori, atacul făinării (Sphaerotheca aphanis) se poate extinde pe pețioluri, la extremitatea lăstarilor și chiar pe fructe (fructele infectate sunt acoperite de pâsla miceliană albicioasă) care, într-un final, putrezesc.

Cea mai frecventă boală ce poate provoca putrezirea fructelor este putregaiul cenușiu. Mai multe despre acesta relatăm n continuare:

Putregaiul cenușiu al fructelor de zmeur (Botrytis cinerea)

Spori ciupercii Botrytis cinerea, care provoacă putregaiul cenușiu, iernează în sol, resturi vegetale, sunt transportați de vânt pe distanțe mari. Primele simptome ale acestei boli pot fi observate chiar și în perioada de înflorire a zmeurului.

Putregaiul este capabil să infecteze toate organele aeriene ale zmeurului: lăstari, frunze, muguri, flori, tulpini. Atacul cel mai caracteristic și păgubitor se manifestă pe flori și fructe: florile par ca arse, fructele își pierd gustul și aroma și, în timp, sunt acoperite cu un strat pufos de culoare gri și devin complet necomestibile.

În condiții meteorologice dificile (ploi excesive), mai mult de jumătate din recoltă poate fi pierdută din cauza acestei boli: fructele pot putrezi direct pe plantă. Pe timp de secetă, fructele rămân lipite de receptacule, se mumifică.

Pentru combaterea putregaiului sunt omologate produse pe bază de fluopiram (Luna Sensation 500 SC 0,8 l/ha), captan (Merpan 80 WDG 2 kg/ha în 1000 l apă), pirimetanil (Scala 2,0 l/ha), ciprodinil (Switch 62,5 WG – 1 kg/ha), Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24 (Taegro 0,185-0,370 kg/ha).

Pentru a preveni bolile la zmeur este recomandată:

  • Alegerea terenului potrivit pentru plantare și materialului săditor calitativ. Detalii despre Recomandări la cultivarea zmeurului cu sistem de susținere.
  • Realizarea tratamentelor preventive cu produse ce conțin cupru primăvara, înainte de pornirea în vegetație și toamna târziu (de ex. Alcupral 50 PU, Kocide – conc. 0,3%).
  • În perioada repausului vegetativ se aplică tratamente cu produse pe bază de sulf (pentru prevenirea făinării).
  • Tăierea şi arderea lăstarilor atacaţi, strângerea și distrugerea frunzelor efectate.

Apariția bolilor menționate mai sus sau a unor probleme cum ar fi uscarea fructelor poate fi favorizată de:

Greșeli în tehnologia agricolă

Oricât de nepretențioasă ar fi această cultură, pentru sănătate și fructificare deplină, are nevoie de tăieri în timp util, tratamente, irigare pe vreme de secetă, dar, de obicei, ultima lucrare este neglijată.

Pe vreme caldă și uscată, planta lăsată fără apă își concentrează eforturile pe coacerea unei părți din lăstari și pe numărul minim de fructe. Toate celelalte organe, care nu sunt importante pentru supraviețuire sunt „sacrificate” de plantă, acestea nu mai pot să absoarbă hrana și umiditatea din sol.

Pe de altă parte, udând prea des, în zona rădăcinii se poate forma o insuficiență de oxigen, deoarece la suprafața solului se formează o crustă densă, care nu permite rădăcinilor să respire. Ca rezultat, provocăm degradarea sistemului radicular. De aceea, este recomandată irigarea rațională a culturii.

Lipsa tăierilor duce în mod natural la îndesirea plantelor. Plantele îndesite sunt slab ventilate și suferă de insuficiență de lumină solară, ceea ce favorizează dezvoltarea agenților patogeni. Ar fi ciudat să așteptați o recoltă bogată în asemenea caz.

Mai multe detalii despre Tăieri la zmeur toamna – sfaturi și alte lucrări recomandate.

Astfel, dacă sunteți dezamăgiți de recolta de zmeură, merită să revizuiți practicile agricole și să vă asigurați că respectați etapele de bază ale îngrijirii culturilor primăvara, vară și toamnă.

Condițiile meteorologice nefavorabile, în special precipitațiile prelungite, pot favoriza dezvoltarea patogenilor. Pentru a preveni dezvoltarea acestora este recomandată realizarea unei densități optime a plantelor și mulcirea solului din jurul plantelor.

Mai multe detalii despre Mulcirea la zmeur – perioade, materiale recomandate.

Date WAPA: Care sunt previziunile privind producția de mere și pere pentru 2023. Tendințele pieței fructelor în UE

Elena Balamatiuc
-
0
Date WAPA: Care sunt previziunile privind producția de mere și pere pentru 2023. Tendințele pieței fructelor în UE

Asociația Mondială a Merelor și Perelor (WAPA) a anunțat, în cadrul conferinței Prognosfruit, desfășurată în perioada 2-4 august, la Trentino, Italia, previziunile privind producția de mere și pere. La eveniment a participat și directorul executiv al Moldova Fruct, Iurie Fală.

Astfel, potrivit WAPA, în 2023, producția de mere în UE pentru principalele țări producătoare se estimează să scadă până la 11,4 milioane tone, ceea ce constituie cu 3,3% mai puțin decât anul trecut. Cu toate acestea, recolta din acest an se menține în limitele mediei pentru 3 ani precedenți (+0,3%).

În ceea ce privește principalele soiuri, producția de Golden Delicious ar urma să crească cu 11,7%, ajungând la un total de 2,17 milioane tone, iar Gala, al doilea soi ca volum, se așteaptă să crească cu 4,8%, sau la 1,53 milioane tone în total. Pe de altă parte, la soiurile Red Delicious și Idared se așteaptă o scădere de 10% și respectiv 6,1%.

Tendințele europene sunt similare cu cele ale altor țări din emisfera nordică, cum ar fi China, a cărei recoltă de mere va rămâne stabilă la 37,2 milioane de tone, în timp ce SUA se așteaptă la o recoltă de mere de 4,5 milioane de tone (cu 3,6% mai puțin față de anul 2022). De asemenea, se așteaptă ca recolta de mere din India să scadă cu peste 30%, la 1,9 milioane de tone în total.

Prognoza producerii de mere în Moldova arată o creștere de la 446,3 mii tone la 548 mii tone, ceea ce constituie cu 18.56% mai mult în sezonul actual decât în anul 2022. În structura producției globale de mere, din totalul de 548 mii tone, soiul Golden Delicious are poziția de lider cu ponderea de 19%, urmat de Gala cu 13%, Florina și Red Delicious cu câte 7%, Granny Smith – 6%, Jonagold – 4% ș.a.

„Sezonul începe pe o notă pozitivă, cu o recoltă relativ scăzută, fără suprapunere cu emisfera sudică, cu stocuri goale din sezonul precedent și renovarea continuă a livezilor. Va trebui să continuăm să monitorizăm condițiile climatice, să combatem bolile și dăunătorii, concomitent făcând față provocărilor geopolitice și de acces pe piață. În sezonul următor, există șanse mari să stimulăm consumul de mere și pere, crescând în același timp prețurile pentru a asigura calitatea fructelor, precum și pentru a corespunde beneficiilor nutriționale, de mediu și de sănătate ale merelor și perelor”, a comentat prognozele Philippe Binard, secretarul general al WAPA.

Prognosfruit este unul dintre cele mai importante evenimente la nivel mondial, care se desfășoară anual pentru industria fructelor. Conferința reunește producători, procesatori și comercianți din diferite țări europene și nu doar.

Moldova Fruct este parte a acestei comunități, deținând calitatea de membru activ al WAPA începând cu anul 2018. Prognoza producerii de mere este una imperativă pentru membrii Moldova Fruct. În urma acesteia, membrii Asociației își ajustează strategiile de recoltare, depozitare și comerț pentru sezonul care vine, reieșind din tendințele din regiune.

Fără usturoi și roșii moldovenești pe piețele UE: Cotele de export au fost acoperite parțial

Elena Balamatiuc
-
0
Fără usturoi și roșii moldovenești pe piețele UE: Cotele de export au fost acoperite parțial

Timp de un an de când agricultorii moldoveni pot exporta în Uniunea Europeană șapte categorii de produse în cantități duble fără taxe vamale, cotele preferențiale au fost acoperite doar parțial. Niciun kilogram de roșii și usturoi și niciun litru de suc de struguri nu au ajuns pe piața europeană, scrie moldova.europalibera.org.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, pe 18 iulie în 2022, regulamentul care prevede majorarea volumelor exportate fără taxe în zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare UE-Moldova (DCFTA) pentru șapte produse agricole moldovenești.

Decizia a intrat în vigoare anul trecut pe 24 iulie și a fost prelungită cu un an pe 14 iulie curent.

Cotele au crescut semnificativ în cazul prunelor și strugurilor și s-au dublat pentru celelalte produse:

  • prune – de la 15.000 la 40.000 tone (+25.000 tone);
  • struguri – de la 20.000 la 58.000 tone (+38.000 tone);
  • mere – de la 40.000 la 80.000 tone (dublare);
  • suc de struguri – de la 500 la 1.000 tone (dublare);
  • cireșe – de la 1.500 la 3.000 tone (dublare);
  • roșii – de la 2.000 la 4.000 tone (dublare);
  • usturoi – de la 220 la 440 tone (dublare).

Datele oferite Europei Libere de Serviciul Vamal arată că producătorii moldoveni nu au reușit să acopere aceste cote oferite pentru exportul fructelor și legumelor moldovenești pe piața UE.

Cum au fost acoperite cotele la exportul în UE pentru cele 7 produse pentru care a fost liberalizat comerțul

Începând cu iulie 2022, cotele de export în UE pentru cele 7 produse au fost acoperite parțial.

Astfel, în perioada 24 iulie 2022 – 30 iunie 2023, au fost exportate de două ori mai puține prune și cireșe, de 2,6 ori mai puțini struguri și de 6,5 ori mai puține mere față de cotele stabilite. În același timp, nu s-a exportat deloc usturoi, roșii și suc de struguri.

Un credit de încredere din partea UE

Expertul în politici agricole de la IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, a spus Europei Libere că, decizia de a majora cotele de export în UE pentru cele șapte produse, a fost, mai degrabă, „un credit de încredere” din partea statelor europene pentru R. Moldova, luând în considerare starea economiei și, în general, situația din regiune.

„De ce nu au fost acoperite cotele respective? Sunt o mulțime de întrebări la care trebuie să răspundem. În primul rând, este posibil ca această situație să fie influențată de nivelul de competitivitate al producției locale. În al doilea rând, ar putea fi vorba de lipsa de interes și necunoașterea multor moldoveni că există posibilitatea de a vinde niște produse pe o piață stabilă și sigură. În al treilea rând, este vorba de situația în ansamblu din agricultura din R. Moldova”, a explicat expertul.

El consideră că, în timp, volumele vor crește.

„Când producătorii locali vor vedea că există niște avantaje foarte clare pentru a produce și a livra pe piața europeană, atunci lucrurile se vor schimba. Eu cred că acea încredere pe care o vedem acum trebuie să fie acoperită nu cu loialitate, dar cu fapte”, a spus Chivriga.

Potrivit acestuia, producătorii trebuie să fie informați despre avantajele exportului în UE și trebuie să fie ghidați pentru a livra produsele moldovenești pe această piață, iar instituțiile de stat, asociațiile de profil și unele ONG-uri ar trebuie să se implice mai mult în acest proces.

De ce nu se exportă roșii și usturoi

În ceea ce ține de faptul că nu au avut loc deloc exporturi de roșii, usturoi și suc de struguri, Viorel Chivriga a remarcat că R. Moldova „importă cu duiumul” roșii și usturoi.

„E vorba și de importurile de usturoi din China, care arată că producția locală nu este competitivă nici pe piața internă. Sunt temeri că nu vom avea posibilități de a exporta în curând aceste produse, atâta timp cât nu rezolvăm problemele legate de irigarea în agricultură, care este un impediment foarte mare în producere. De asemenea, imputurile trebuie să fie ieftine, pentru a lăsa loc pentru creșterea competitivității”, consideră expertul.

O soluție ar fi să fie acordată o atenție deosebită raioanelor unde existau tradiții în cultivarea roșiilor sau usturoiului, pentru a dezvolta activitatea respectivă.

„Aceasta va avea un rol determinant pentru agricultori de a-și mări producția, pentru a crește competitivitatea. Ulterior, aceștia vor lansa afaceri ancorate la comerțul internațional”, a menționat Viorel Chivriga.

R. Moldova și UE au semnat în 2014 un Acord de Asociere, care include și Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, unde produsele și mărfurile moldovenești pot fi exportate fără taxe, cu excepția celor șapte produse pentru care comerțul a fost liberalizat temporar în iulie 2022.

Din 1 august, cele șapte produse pot fi exportate fără taxe și în cantități nelimitate și în Marea Britanie. Acordul semnat de reprezentanții Chișinăului și ai Londrei este valabil pentru un an.

Agricultorii pot obține subvenții în avans de până la 4 mln lei

Elena Balamatiuc
-
0
Agricultorii pot obține subvenții în avans de până la 4 mln lei

Agricultorii pot obține subvenții în avans din partea statului, în valoare de până la 4 milioane de lei (200 de mii de euro), pentru dezvoltarea agriculturii și mediului rural. Regulamentul privind măsurile de subvenționare în avans și condițiile specifice de eligibilitate a fost publicat astăzi în Monitorul Oficial, transmite moldpres.md.

Subvențiile vor fi oferite din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural și vor putea fi solicitate de fermierii micro și mici, persoanele care desfășoară activități în mediul rural sau activități agricole, unitățile administrativ-teritoriale și instituțiile de învățământ cu profil agroindustrial.

Potrivit documentului, un solicitant va putea beneficia de până la 4 milioane de lei pentru îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale, înfiinţarea plantațiilor, modernizarea exploatațiilor zootehnice, transfer de cunoștințe, inovare și formare.

Pentru tinerii fermieri, femeile fermiere, migranții reveniți sau cei care gestionează gospodării țărănești, statul prevede subvenții majorate cu 10-15%.

Cererile de subvenționare în avans se vor depune la subdiviziunile teritoriale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). Subvențiile se vor acorda în tranșe, în baza proiectelor investiționale evaluate pozitiv de către AIPA. 

Analiză: Preţul cerealelor pe piaţa Moldovei a crescut, dar este mai mic cu 50% faţă de cel din 2022

Elena Balamatiuc
-
0
Analiză: Preţul cerealelor pe piaţa Moldovei a crescut, dar este mai mic cu 50% faţă de cel din 2022

Ieșirea Rusiei din Acordul cerealelor care permitea exporturile de produse agricole ucrainene prin Marea Neagră, cât şi atacurile ruseşti cu drone care au lovit în depozite cerealiere în porturi ucrainenene, inclusiv de pe Dunăre, a generat o creştere cu circa 5% a preţurilor la grâne în regiune şi la bursele internaţionale, scrie mold-street.com.

Menţionăm că Dunărea este văzută drept următoarea opţiune pentru ca navele să exporte cereale ucrainene, dar Moscova speră ca imaginea depozitelor şi silozurilor în flăcări să facă această variantă mai puţin atrăgătoare.

Preţurile au crescut în regiune

Efectul este că în regiune au loc fluctuaţii majore ale preţului cerealelor, dar tendinţa este o creştere lentă a preţurilor. Specialiştii FMI chiar avertizau că preţurile cerealelor ar putea creşte cu până la 15%, din cauza întreruperii acordului dintre Rusia şi Ucraina privind rutele de transport de la Marea Neagră.

Oferta mare de cereale din Ucraina şi din Rusia, dar şi stocurile mari din alte state nu au dus deocamdată la un salt speculativ.

Care sunt preţurile pe piaţa locală

Astfel, datele publicate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) arată că dacă pe 17 iulie, ziua când Rusia a anunţat că a ieşit din acordul privind cerealele de la Marea Neagră, preţul mediu de achiziţie a unei tone de grâu alimentar pe piaţa moldovenească era de 2.500-3.000 de lei, apoi pe 25 iulie – de 2.600-3.000 lei. Adică se atestă o mică creştere – cu circa 4% – a pragului de jos.

În schimb, la orz, dacă pe 17 iulie preţul afişat de MAIA era de 2.200-2.800 lei pentru o tonă, apoi pe 25 iulie – de 2.200-2.700 lei pentru o tonă (o scădere cu 3% a pragului de sus), iar la porumb a rămas neschimbat – de 2.800-3.500 lei pentru o tonă.

La începutul lunii august, preţurile estimative pe piaţa Moldovei la cereale au mai crescut puţin şi pe 3 august oferta pentru o tonă de grâu alimentar era între 2.700 şi 3.500 lei, iar la cel furajer – între 2.600 şi 3.250 lei.

În cazul orzului preţurile practic se menţin neschimbate şi se află între 2.200 şi 2.850 lei pentru o tonă.

Preţurile la porumb au crescut cu aproximativ 5% şi erau pe 3 august 3.100-3.600 lei pentru o tonă, în timp ce pe 25 iulie – 2.800-3.500 lei, iar la seminţele de floarea soarelui – 7.200-8.050 lei, comparativ cu 6.800-7.450 lei pentru o tonă.

Grupul Trans-Oil, cel mai mare jucător pe piaţa cerealelor şi oleaginoaselor, menţine de aproape două săptămâni aceleaşi preţuri indicative de achiziție a griului si orzului (roada 2023).

Condiții de livrare – DAP Portul Internaţional Liber Giurgiulești: grâu alimentar – 175 de dolari pentru o tonă, grâu furajer – 170 de dolari pentru o tonă şi orz – 150 de dolari pentru o tonă. Prețurile nu includ TVA (TVA la cota zero).

În cazul livării DAP Ungheni (Cereale Prut SA), preţurile oferite sunt mai mici: grâu alimentar – 165 de dolari pentru o tonă, grâu furajer – 155 de dolari pentru o tonă şi orz – 140 de dolari pentru o tonă. Prețurile nu includ TVA (TVA la cota zero).

De notat că, faţă de aceeaşi perioadă din 2022, preţurile la cereale pe piaţa Republicii Moldova sunt cu circa 50% mai mici, ceea ce îi nemulţumeşte pe agricultori, care susţin că acestea nu acoperă toate costurile. Autorităţile au promis oferirea unor subvenţii, dar pentru agricultorii mici şi mijlocii.

În ce condiţii agricultorii vor obține profit

O analiză a cercetătorului Andrei Zbancă, doctor, conferențiar universitar la Universitatea Tehnică, arată că chiar și în condițiile actuale, agricultorii vor obține profit, fie și în scădere comparativ cu anul 2021, când am avut o recoltă bogată.

Astfel, în acest an, la un kilogram de grâu de toamnă recoltat, agricultorii din Moldova vor avea profit cu 0,50 lei mai mic ca în 2021, la porumb – de 0,20 lei, la soia – de 1,20 lei, la rapiță – de 1,50 lei, iar la floarea soarelui – de 1,70 lei și doar la orzul de toamnă ar putea avea un plus de 10 bani per kg.

„Concluzia generală este că producătorii agricoli pot înregistra profituri și pentru anul 2023 la cultivarea culturilor agricole, dar aceasta necesită o disciplină tehnologică impecabilă, analiza corectă a situațiilor câmpurilor (în caz că sunt abateri de la norme, mai bine se reduce din ambiții și se merge pe o variantă simplistă a tehnologiei) și adoptarea deciziilor în baza unor argumente economice (calcule concrete, cu estimarea corectă a veniturilor și costurilor)”, susține Andrei Zbancă.

Un camion plin cu mere s-a răsturnat în apropierea localității Șolcani

Elena Balamatiuc
-
0
Un camion plin cu mere s-a răsturnat în apropierea localității Șolcani

În dimineața aceasta, polițiștii din Soroca au intervenit la locul unui accident rutier petrecut în apropierea localității Șolcani, raionul Soroca, scrie tvn.md.

Potrivit cercetărilor preliminare, un bărbat în vârstă de 37 de ani conducea un autocamion, care tracta o remorcă încărcată cu mere.

Accidentul a avut loc în circumstanțe neclare. Șoferul ar fi pierdut controlul volanului, iar autocamionul s-a răsturnat în șanț.

Din fericire, conducătorul autocamionului nu a suferit răni grave, dar a avut nevoie de asistență medicală. Pentru a se stabili cu exactitate cauzele accidentului, șoferul a fost supus testării cu alcoolscopul, care a arătat că nu se afla sub influența alcoolului în momentul producerii incidentului.

Autoritățile au început o investigație detaliată pentru a clarifica toate circumstanțele care au condus la acest accident rutier în zona Soroca.

Final de sezon pentru exportul cireșelor moldovenești: livrările către UE au crescut de 12,5 ori 

Elena Balamatiuc
-
0
Final de sezon pentru exportul cireșelor moldovenești: livrările către UE au crescut de 12,5 ori 

Sezonul 2023 de recoltare și export al cireșelor moldovenești s-a încheiat cu o creștere a exporturilor pe piața UE de 12,5 ori comparativ cu anul 2022.

În acest an, Moldova a exportat peste 16 mii tone de cireșe în valoare de peste 22 milioane dolari. Cireșele moldovenești, în sezonul anului 2023, au reușit să fie livrate în premieră în mai multe țări ale Uniunii Europene precum: Spania, Italia, Belgia, Olanda.

Alte 163 de tone au fost exportate către Marea Britanie. De menționat că, în 2022, pe piața UE au fost exportate 208 tone de cireșe moldovenești, iar în 2023 cifra exporturilor ajunge la 2600 tone, ceea ce reprezintă o creștere de 12,5 ori. 

Succesul în extinderea geografiei exporturilor de cireșe se datorează eforturilor și investițiilor producătorilor de fructe din ultimii ani: investiții în soiuri moderne, solicitate pe piață, infrastructură de post recoltare: răcire forțată, păstrare și ambalare pentru cireșe, implementarea standardelor internaționale GLOBALG.A.P./GRASP. 

Experții consideră că anul 2023 poate fi considerat favorabil pentru producătorii care au dorit să acceseze noi piețe pentru cireșe. Această situație favorabilă se datorează lipsei de producție din partea concurenților cheie, precum Grecia, Spania și Italia.

Datorită acestei conjuncturi, producătorii moldoveni au avut posibilitatea de a satisface cererea de cireșe de pe piața UE. De asemenea, a fost o oportunitate deosebită pentru producătorii moldoveni să prezinte oferta de cireșe și să demonstreze competitivitatea fructelor noastre pe această piață pentru dezvoltarea parteneriatelor comerciale pe termen lung. 

Vera Ciobanu este administratoarea întreprinderii Moreller SRL, care produce cireșe pe o suprafață de circa 11 ha. În acest an compania a livrat cireșe în Spania.

„Livada noastră de cireș a intrat în rod anul trecut. Sezonul acesta a fost provocator pentru compania noastră, pentru că, asistați de proiectul USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova, am implementat cerințele standardului GLOBALG.A.P  și GRASP. De asemenea, am avut prima experiență de livrare a fructelor pe piața UE.

Am încheiat sezonul cu rezultate bune și lecții învățate. Am înțeles pentru a fi competitivi pe piața UE este de important să sortăm cireșele înainte de livrare. Nu dispunem de această infrastructură, dar anul viitor vom căuta un partener care dispune de o linie de sortare a cireșelor, pentru a putea face față cerințelor de export”, spune Vera Ciobanu. 

„Pentru a rămâne competitivi și a ne alinia la cerințele de export, este necesar ca producătorii să lucreze în continuare asupra proceselor tehnologice de producere și post-recoltare a cireșelor pentru a asigura inofensivitatea și calitatea fructelor. Deoarece importatorii din UE sunt foarte exigenți privind calitatea fructelor, producătorii moldoveni trebuie să respecte cerințele privind nivelul maxim de reziduuri până la 4 substanțe active prezente în fructele sâmburoase, solicitate de marii vânzătorii cu amănuntul din UE”, menționează Andrei Cumpanici,  manager siguranța și calitatea alimentelor și sustenabilitate în cadrul proiectului USAID Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova.

Notă: În ultimii 5 ani, în Moldova, suprafețele de livezi cu cireș au crescut de la 3.600 la 4.300 hectare. Moldova se poziționează în top 15 țări exportatoare de cireșe la nivel mondial. 

Defolierea tomatelor – care frunze și când se înlătură

Luminita Crivoi
-
0
Defolierea tomatelor – care frunze și când se înlătură

Defolierea tomatelor presupune, de obicei, înlăturarea frunzelor bazale ale plantei până la primul etaj. Defolierea se practică și la alte culturi, cum ar fi ardeiul, castravetele.

Înlăturarea unor frunze la culturile de legume oferă mai multe avantaje: permite înlăturarea frunzelor uscate și ofilite, îmbunătățește circulația aerului și iluminarea fructelor, favorizează activitatea generativă a plantei.

Totuși, există anumite reguli și sfaturi atunci când planificăm defolierea frunzelor la tomate și nu ar trebui să uităm că frunzele joacă un rol important fiind numite și „bucătăria plantei”, astfel atât înlăturarea lor necalitativă, cât și excesivă poate produce pierderi.

În plus, plantele au nevoie de frunze pentru respirație și transpirație (evaporarea umidității). Acest lucru creează un flux continuu de apă cu minerale dizolvate de la rădăcini către toate organele plantei, inclusiv fructe.

Pe vreme caldă, evaporarea umidității permite plantei să-și regleze temperatura. Temperatura optimă pentru fotosinteză este de 20-25°C. Când temperatura crește (precum și când scade), fotosinteza încetinește și plantele încep să sufere.

De aici concluzia: pentru ca o planta să funcționeze ca un biosistem autoreglabil, are nevoie de frunze. Prin urmare, nu este recomandat să le îndepărtăm pe negândite. Dar, deoarece îndepărtarea frunzelor este uneori o necesitate, aceasta ar trebui făcută treptat și corect.

Înlăturarea frunzelor la tomate depinde de mai mulți factori: de varietatea cultivată, de condițiile de creștere, de starea plantei și, bineînțeles, de sezonul de creștere.

Cum și când să înlăturăm frunzele la tomate

Unii legumicultori preferă să înlăture frunzele inferioare ale răsadurilor în ajunul plantării într-un loc permanent, dacă răsadurile au crescut excesiv și trebuie să planteze la o adâncime mai mare, astfel încât să se formeze rădăcini suplimentare în partea de jos a tulpinii.

Dacă răsadurile nu au fost adâncite în timpul transplantării, atunci primele 2 frunze le înlătură în timpul înfloririi celei de-a doua inflorescențe. În momentul înfloririi celei de-a treia inflorescențe, la soiurile înalte se îndepărtează încă 1-2 frunze inferioare.

Aici, însă, ar trebui să luăm în calcul faptul că în prima jumătate a sezonului de vegetație, când planta se dezvoltă activ, frunzele inferioare de sub prima inflorescență sunt cele care furnizează sistemului radicular nutriție.

Prin urmare, dacă frunzele inferioare nu stau pe pământ și nu sunt deteriorate de fitopatogeni sau dăunători, atunci acestea trebuie lăsate până când tomatele de pe prima inflorescență ating dimensiunea dorită.

Important! Fiecare înlăturare a frunzelor înseamnă producerea unei răni pe plantă, adică a unei porți de acces a patogenilor și provoacă stres acesteia. Astfel, este recomandată realizarea tratamentelor cu produse pentru cicatrizarea rănilor, de obicei îngrășăminte cu rol cicatrizant ce conțin cupru.

Pe soiurile înalte, este indicat să lăsați cel puțin trei frunze până la prima inflorescență, iar pe cele scurte – 1-2 frunze.

De îndată ce tomatele de pe primul ciorchine încep să se coacă sau ating cel puțin 80% din masa lor, frunzele inferioare pot fi tăiate. După recoltarea unui etaj de fructe, frunzele de pe acesta pot fi înlăturate total.

Acest lucru va îmbunătăți circulația aerului în zona rădăcinii și va reduce riscul de a dezvolta diferite infecții, deoarece frunzele inferioare sunt afectate în principal de umiditatea care se evaporă din sol.

Vezi și Fuzarioza la tomate – 15 sfaturi pentru o cultură sănătoasă.

Defolierea nivelului de mijloc – în ce caz o putem face

Dacă tomatele cresc la o distanță suficientă unele de altele, iar plantele sunt bine formate, luminate din toate părțile și sunt absolut sănătoase, atunci nu are rost să îndepărtați frunzele nivelului mijlociu: toate frunzele vor „lucra” pentru recoltă până când vegetația plantei este finalizată.

Se poate întâmpla, însă, ca plantele să fie plantate prea des. Atunci frunzele se suprapun, iar numărul mare de lăstari laterali fac ca plantele să se umbrească. Ca urmare, ventilația plantelor este perturbată, iar tratarea plantelor de boli și dăunători este dificilă și fructele și frunzele nu primesc suficientă lumină solară.

În acest caz, merită să îndepărtăm toți copileții inutili, lăsând 1-2 dintre cei mai puternici lăstari laterali pe soiurile înalte și 3-4 pe cele medii și mici.

Dacă copilețul s-a transformat deja într-o ramură groasă și pe el s-a format inflorescența cu flori, atunci nu ar trebui să îl tăiați – vă puteți limita la a ciupi partea de sus, lăsând 2-3 frunze deasupra inflorescenței.

Detalii despre Copilitul lăstarilor la tomate – când și cum se realizează.

Care frunze pot fi îndepărtate în nivelul mijlociu al plantei? În primul rând, cele care sunt situate pe cel mai jos lăstar lateral sub inflorescență și sunt direcționate în interiorul plantei. Sub prima inflorescență de pe lăstarul lateral puteți lăsa 1-2 frunze până când se formează ciorchinele de dimensiunea dorită.

În plus, pe măsură ce planta se dezvoltă, puteți îndepărta treptat frunzele situate sub a doua și a treia inflorescență.

Important! Nu se recomandă înlăturarea bruscă a tuturor frunzelor. 2-3 frunze pe zi se consideră opțiunea optimă, altfel plantele pot suferi de stres.

Dacă vedeți că tulpina tomatelor crește prea mult din cauza excesului de azot, puteți scurta frunzele nivelului mijlociu cu o treime, doar cele care se suprapun. Când defoliați nivelul mijlociu, trebuie să vă ghidați după o regulă simplă: deasupra fiecărei inflorescențe trebuie să rămână 2-3 frunze, care vor „hrăni” fructele.

În niciun caz nu defoliați frunzele, dacă fructele nu sunt complet formate. Și dacă treptat, pe măsură ce fructele se coc, putem ilumina partea inferioară a tulpinii îndepărtând frunzele, atunci toate frunzele superioare, care sunt necesare pentru fotosinteză și pentru răcirea plantei ar trebui să rămână până la sfârșitul sezonului de vegetație.

Desigur, atunci când formăm tufa tomatelor, trebuie să luăm în calcul faptul că dacă vremea este însorită și caldă cea mai mare parte a verii, atunci cu cât lăsăm mai multe frunze pe plantă, cu atât este mai bine.

Frunzele nu numai că răcesc plantele, ci și umbresc solul, protejându-l de uscare și supraîncălzire și, de asemenea, salvează fructele de arsurile solare.

V-ar putea fi util și articolul despre De ce se ofilesc frunzele la tomate în solar, seră: 7 cauze.

Republica Moldova și Guvernul francez planifică investiții în construcția sistemelor de irigații

Elena Balamatiuc
-
0
Republica Moldova și Guvernul francez planifică investiții în construcția sistemelor de irigații

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în comun cu Agenția Franceză de Dezvoltare au discutat despre pregătirea unor proiecte pe segmentul de irigații, care vor asigura dezvoltarea durabilă a sectorului agroindustrial.

În acest scop, a avut loc o ședință în format videoconferință, în cadrul căreia au fost discutați termenii de referință pentru studiul de fezabilitate.

Potrivit secretarului de stat Vasile Șarban, proiectul își propune să îmbunătățească rezistența sistemelor agricole, să sporească productivitatea și competitivitatea sectorului, ocuparea forței de muncă și veniturile gospodăriilor din zonele rurale și astfel să contribuie la dezvoltarea durabilă a sectorului agroalimentar.

„Interesul fermierilor pentru utilizarea sistemelor de irigaţii este în creștere, mai cu seamă în contextul schimbărilor climatice. Cu suportul Agenției Franceze de Dezvoltare ne propunem reabilitarea sistemelor centralizate de irigare de-a lungul râurilor Prut și Nistru. Irigarea la scară mică este la fel o prioritate și avem ca scop să dezvoltăm infrastructura de colectare a apelor pluviale. Pentru a gestiona în mod durabil sectorul de irigații și resursele de apă, am stabilit să consolidăm capcitățile instituției nou create – Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare”, informează oficialul.

1...286287288...1.991Pagina 287 din 1.991