MAIA: Agricultorii afectați de condițiile vremii trebuie să sesizeze Comisia Situații Excepționale

Luminita Crivoi
-
0
MAIA: Agricultorii afectați de condițiile vremii trebuie să sesizeze Comisia Situații Excepționale

Ploile și grindina din ultimele zile au distrus culturile agricole din mai multe localități din nordul țării. Ministerul Agrigulturii și Industriei Alimentare amintește că pentru a beneficia ulterior de ajutor, este obligator ca fermierii care au suferit pierderi să sesizeze Comisia Situații Excepționale pentru a constata daunele.

Ulterior, le vor fi eliberate acte de constatare, ce vor demonstra pierderile înregistrate și în baza cărora vor fi luate decizii. 

Viceprim-ministrul Vladimir Bolea a vizitat recent zonele afectate din raionul Edineț și a avut discuții cu agricultorii. Prima destinație a fost localitatea Cupcini, la întreprinderea antreprenoarei Lilia Zaporojan care gestionează 74 ha.

Suprafața este plantată cu livezi de măr, cireș și prun. În urma ploilor torențiale, grindinei și rafalelor puternice de vânt, au fost distruse peste 60 ha din livadă.

Livada a fost subvenționată din bugetul de stat, iar circa 30 ha din suprafețele afectate sunt asigurate. Antreprenoarea preconiza sa recolteze, în acest an, câte 60 de tone de măr la hectar.

A doua gospodărie vizitată a fost cea administrată de Sergiu Pidsaniuc din satul Alexăndreni. Acesta a lucrat mulți ani peste hotare. Tot ce a agonisit a investit în construcția serelor. De 10 ani cultivă legume în sol protejat.

Serele fermierului ocupă o suprafața de 42 de ari. Vântul și grindina, însă, a nimicit atât roada, cât și serele. Antreprenorul spune că, în fiecare an investește în afacerea sa. Aflat in dificultate se gândește cum sa-și recupereze o parte din pierderi. 

Vicepremierul Vladimir Bolea a comunicat că, situația va fi analizată și se vor identifica posibilități pentru ca fermierii care au avut de suferit în urma calamităților să fie susținuți.

VIDEO. Recoltarea celui mai performant hibrid de rapiță Pioneer – PT303 Sclerotinia Protector, în ferma Climăuțanul-Agro

Video Agrobiznes
-
0
VIDEO. Recoltarea celui mai performant hibrid de rapiță Pioneer – PT303 Sclerotinia Protector, în ferma Climăuțanul-Agro

Corteva Harvest Day a surprins peste o sută de fermieri prezenți la eveniment cu o recoltă de excepție obținută pentru noul hibrid de rapiță Pioneer – PT303 Sclerotinia Protector.

Hibridul inovativ, unic în Europa, cu un grad sporit de rezistență la Sclerotinia, productivitate excelentă și caractere agronomice superioare va deveni preferatul în multe ferme din țară în noul sezon, potrivit agricultorilor prezenți la eveniment.

Alexei Chiriac spune că, pentru peste 600 de hectare cultivate cu rapiță a optat pentru genetica Corteva care, de altfel, în condițiile unei tehnologii realizate ca la carte, oferă recolte demne de apreciat.

„Rapița este o cultură care necesită investiții importante, însă oferă și recolte pe măsura acestora. Pentru o solă de 110 hectare pe care am cultivat hibridul PT303 recolta medie obținută de pe 100 de hectare a fost de peste 5,4 tone, iar suprafețele unde am oferit o atenție sporită fertilizărilor au oferit peste 6,5 tone/hectar. Acest lucru ne confirmă potențialul ridicat al hibrizilor. Este importantă respectarea tuturor verigilor tehnologice și realizarea în momentul optim a tuturor tratamentelor”, specifică Alexei Chiriac.

O lucrare care nu poate fi neglijată, mai ales în contextul suprafețelor extinse cultivate cu rapiță în ultimii ani, este tratarea semințelor. Alexei Chiriac a optat pentru tratamentul cu insecticidul Lumiposa® – ce oferă o protecție eficientă împotriva dăunătorilor cheie ai rapiței, inclusiv musca cruciferelor.

Totodată, ținând cont de necesității culturii în azot, pentru asigurarea cantității necesare, a fost realizat tratamentul cu bacteria Metylobacterium symbioticum, conținută în produsul Corteva UtrishaTM.

Bacteria ajută planta de cultură să crească capacitatea fotosintetică și să absoarbă, fixeze azotul din atmosferă, aducând până la 70-80 kg azot substanță activă per hectar.

Despre alte particularități ale tehnologiei și detalii despre Corteva Harvest Day aflați în video-ul realizat în cadrul evenimentului.

E timpul pentru a semăna spanac de toamnă – sfaturi pentru recolte bune

Luminita Crivoi
-
0
E timpul pentru a semăna spanac de toamnă – sfaturi pentru recolte bune

Spanacul, datorită unei perioade relativ scurte de vegetație, poate fi semănat cu succes în culturi succesive în diferite perioade ale anului:

  • pentru cultura de iarnă spanacul se seamănă în perioada 1 septembrie – 1 octombrie;
  • pentru cultura de primăvară spanacul se seamănă în perioada 20 februarie – 15 martie;
  • spanacul de toamnă se seamănă în intervalul 25 iulie – 15 august.

Important! Termenul poate decala în funcție de condițiile din zonă.

Spanacul este gata pentru recoltare în aproximativ 45-65 de zile, astfel ne putem bucura de frunze proaspete deja în luna septembrie, în cazul cultivării spanacului de toamnă.

În continuare, discutăm principalele aspecte de luat în calcul la cultivarea spanacului.

Spanacul este o plantă de zi scurtă, în condiții de zi lungă, lipsă de umiditate și temperaturi ridicate este predispus să formeze tije florale. În perioada de toamnă, de obicei, se obțin producții bune datorită faptului că sunt evitate aceste condiții.

Important! Irigați corespunzător cultura, spanacul nu tolerează seceta. Este necesară asigurarea umiditatii din sol la 75% din intervalul umidității active, la adâncimea de 20-25 cm.

Pregătirea terenului pentru cultivarea spanacului de toamnă

Potrivite pentru spanac sunt practic toate solurile pretabile în general pentru cultura de legume, evitându-se solurile acide. În plus, nu sunt recomandate solurile prea ușoare, nisipoase, care pierd rapid umiditatea.

Spanacul de toamnă poate fi cultivat cu succes după varză de vară, fasole, mazăre de grădină, cartofi timpurii și de vară, castraveți timpurii.

Pentru o cultură de succes se recomandă pregătirea bună a terenului: înlăturarea resturilor culturii anterioare, dezmiriștirea (10-12 cm), aplicarea îngrășămintelor organice și minerale, o afânare mai adâncă și pregătirea patului germinativ printr-o lucrare superficială a solului.

Distanța de semănat la spanac

Important! Alegeți o varietate de spanac potrivită. Temperaturile de peste 25°C pot influența negativ creșterea unor varietăți.

Spanacul poate fi semănat prin împrăștiere sau la distanțe de 25-30 cm între rânduri, 10-12 cm între plante pe rând. Adâncimea de încorporare a semințelor de spanac este de 2-3 cm.

V-ar putea plăcea și Ce putem cultiva după mazăre. 5 culturi bune pentru semănatul succesiv.

Lucrări de întreținere la spanac

Dacă spanacul a fost semănat prea des, se efectuează răritul culturii. Puteți lăsa plantele să crească până la 3-4 frunze, astfel încât plantele rărite să fie pretabile pentru consum.

Este importantă menținerea curată a culturii prin prașile și realizarea fertilizărilor. De obicei, prima fertilizare se face când plantele au 2-3 frunze, cu produse ce au un conținut sporit de fosfor.

Ulterior, fertilizarea la spanac poate fi făcută la un interval de 10-14 zile, în funcție de starea culturii. Varietatea de îngrășăminte pentru care puteți opta este mare.

De obicei, cultura nu este afectată de boli, însă, totuși, poate fi întâlnită mana, făinarea, iar din dăunători păduchii verzi pot produce pagube.

Pentru controlul manei puteți realiza tratamente cu produse ce conțin cupru (de exemplu 1,4-1,8 kg/ha Cuprofix Ultra). Substanța activă are și efect asupra bolilor cum ar fi pătarea unghiulară, pătarea și bășicarea frunzelor.

În perioada rece spanacul poate fi acoperit cu folie microporoasă pentru a-l proteja de temperaturile scăzute. În general, spanacul suportă temperaturi de peste -10°C, dacă este călit. În fenofaza de 3-4 frunze suporta temperaturi de -8 … -10°C.

Recoltarea spanacului

Spanacul se recoltează în momentul în care rozeta de frunze corespunde mărimii varietății cultivate. Recoltarea se face eșalonat sau la o singură trecere.

În timpul recoltării manuale frunzele pot fi tăiate deasupra mugurelui central de creștere ceea ce va permite regenerarea plantei. După aceasta se aplică îngrășăminte foliare pentru a stimula apariția noilor creșteri.

Plantele pot fi smulse sau tăiate de la colet.

V-ar putea plăcea și articolul Ce semănăm în grădină după recoltarea usturoiului, cepei.

PCRR Moldova selectează producători pentru participarea la FreshMarket 2023, Trade Show

Luminita Crivoi
-
0
PCRR Moldova selectează producători pentru participarea la FreshMarket 2023, Trade Show

Proiectul Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova finanțat de USAID (PCRR) invită companiile producătoare de fructe proaspete să participe la întâlnirile B2B cu rețelele și importatorii din Estul Europei, organizate în cadrul FreshMarket 2023, Trade Show, care va avea loc pe 20 septembrie în Varșovia, Polonia.

Pe parcursul evenimentului, producătorii din Moldova au posibilitatea să-și expună produsele sub un stand comun de 18 m2 sub brandul „Moldova – taste makes the difference”. 

Pentru fiecare participant, PCRR alături de organizatorii FresMarket va acorda: 

  • Spațiu gratuit pentru expunerea propriilor produse și organizarea propriilor întâlniri;
  • Acces gratuit pentru 5 companii selectate;
  • Suport în organizarea întâlnirilor B2B și pregătirea pentru acestea;
  • Networking & Matchmaking.

Companiile doritoare de a participa vor veni, la rândul lor, cu o contribuție personală pentru acoperirea următoarelor cheltuieli:

  • Transport Chișinău-Varșovia-Chișinău.
  • Cheltuieli de cazare pentru 2 nopți.
  • Livrarea mostrelor în cazul în care se dorește expunerea produselor.

Criterii de selecție: 

  1. Sunteți producător de fructe sau legume proaspete.
  2. Dispuneți de Logo în versiune vectorială -.ai, .eps, sau .cdr sau aveți posibilitate de a-l dezvolta până la 05 August, 2023.
  3. Disponibil de a livra mostre de fructe proaspete în septembrie pentru a fi expuse în cadrul expoziției.
  4. Dețineți infrastructură post-recoltare (proprie sau în arendă) și soluții de ambalare sau este flexibilă în a se conforma cerințelor cumpărătorilor europeni. 
  5. Implementați bunele practice agricole, (preferabil certificatele GlobalG.A.P./GRASP și/sau alte certificate relevante cerințelor pieței UE).
  6. Sunteți dispus să lucrați cu rețele de comerț, distribuitori sau angrosiști din Uniunea Europeană, în special Polonia. Prioritate se va acorda companiilor cu experientă precedentă de a furniza producția în supermarket din EU pe baza contractelor directe. 
  7. Dispuneți de cunoștințe minime pentru a discuta în engleză/poloneză și de a participa activ în organizarea întâlnirilor B2B. 

Companiile interesate vor informa despre intenția de participare la adresa de email: [email protected]. Termen limită de aplicare: 05 August 2023 

Informații despre Conferința FreshMarket 2023, puteți găsi pe acest link.  

Pentru detalii apelați: Diana Vlasiuc, Mob/WhatsApp/Viber: +373 68280804.

Politica monetară și creditarea în Moldova – cum s-a schimbat comportamentul populației

Luminita Crivoi
-
0
Politica monetară și creditarea în Moldova – cum s-a schimbat comportamentul populației

Înăsprirea și relaxarea politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei (BNM) a schimbat puternic comportamentul de împrumut al populației, însă nu și al agenților economici.

Ultimii, în perioada când banii erau un lux, s-au împrumutat, iar când s-au ieftinit, au ezitat să se împrumute. Populația, în perioada când banii erau scumpi, a luat mai puține credite, în mare parte în valută și nu în lei, și a fost redus volumul creditelor, în mare parte din contul creditelor de consum și imobiliare.

Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a spus vineri, 28 iulie, la emisiunea „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, că, în prezent, odată cu relaxarea politicii monetare de către BNM, există percepția că banii se ieftinesc, oamenii așteaptă să cumpere imobile, iar acest fapt duce la creșterea volumului de credite noi contractate.

„Piața creditelor începe a crește după șase luni de scădere, banii se ieftinesc cu o viteză acceptabilă, iar creditarea în valută a achizițiilor de imobile, practic va dispărea, revenindu-se la creditarea în lei”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a spus că atunci când se vorbește despre politica monetară a BNM se are în vedere: prețul banilor, accesibilitatea banilor și rezervele obligatorii de valută. Referitor la prețul banilor, prin rata de bază aplicată, BNM ieftinește s-au scumpește banii.

În 2020, când rata de bază a ajuns la cel mai mic nivel – 2,65%, au fost cei mai ieftini bani care au existat vreodată în istoria Republicii Moldova. A fost această rată până pe 29 iulie 2021, când a ajuns la 3,7%, considerată la fel, scăzută.

În această perioadă, Moldova a înregistrat cel mai mare salt de creditare din partea persoanelor fizice. Anticipând inflația, creșterea prețurilor, o accelerare necontrolată a procesului de creditare, BNM a majorat, treptat, de zece ori, rata de bază, de la 2,65% la 21,5%, scumpind puternic banii, descurajând consumul și încurajând economiile populației.

Moldovenii au fost încurajați să ia mai puține credite și să depoziteze bani în bănci.

În ceea ce privește accesibilitatea banilor, expertul a declarat că dacă băncile comerciale, banii pe care îi colectează de la cetățeni, îi pot menține pentru a putea credita economia, atunci banii sunt accesibili.

Dacă banii sunt sub formă de rezerve obligatorii la BNM, atunci volumul de bani aflați în economie este cu mult mai mic. Astfel, rezervele obligatorii au crescut din cauza că a fost un surplus de lichidități de 45 de miliarde de lei în economia națională.

Banii colectați de către bănci de la cetățeni au fost cu mult mai mulți decât volumul creditelor oferite populației și agenților economici.

Vorbind despre rezervele obligatorii de valută, a menționat că rezervele obligatorii în lei au crescut până la 40%, fiind o situație stranie, deoarece rezervele obligatorii de valută sunt de obicei cu mult mai mici decât cele în lei.

În prezent, rezervele obligatorii în lei se reduc, deoarece se eliberează bani în lei. Rezervele obligatorii în valută rămân ridicate, la nivel de 45%.

BNM, în prezent, relaxează politica monetară, banii se ieftinesc, accesul la bani crește, în special pentru lei. Astfel, instituția  încurajează creditele în lei și descurajează creditarea în valută. La noi creditarea în valută stagnează de circa 8 ani, dar BNM nu dorește ca acest fapt să fie încurajat.

Potrivit economistului, creditele pentru persoanele fizice au fost mereu mai scumpe, decât pentru persoanele juridice. Atunci când s-a relaxat puternic politica monetară a BNM, creditele oferite businessului au rămas la nivel de 8%.

Ceea ce a influențat puternic politica monetară, a fost ieftinirea creditelor pentru populație, care au ajuns la 5,4% în 2021. Când BNM a început înăsprirea politicii monetare, creditele pentru business s-au scumpit, dar nu tare.

Cel mai mult s-au scumpit creditele destinate persoanelor fizice, de la 5,4% la 15,9%. Acum, când politica monetară se relaxează, creditele se ieftinesc, creditele pentru populație se ieftinesc mai repede decât cele pentru business.

„Politica monetară a BNM influențează creditele și comportamentul agenților economici într-o manieră mai slabă decât pentru populație. Politica monetară a BNM are un efect imediat și puternic asupra comportamentului populației și anume aceasta influențează inflația. În Republica Moldova, rata de bază și rezervele obligatorii, influențează cel mai mult volumul de credite oferit populației și mai puțin oferit mediului de afaceri”, potrivit economistului.

Economistul a afirmat că volumul creditelor noi accesate, atât de către agenții economici, cât și de către populație, în trimestrul III din 2021 a ajuns lunar la 4,3 miliarde de lei. Agenții economici – 2,7 miliarde de lei, iar populația – 1,5 miliarde de lei, lunar.

Când a fost înăsprită politica monetară, creditele accesate de către populație au scăzut la 600 de milioane de lei în trimestrul IV din 2022. Cât privește agenții economici, volumul creditelor în trimestrul IV din 2022 era de 3,5 miliarde de lei, față de 3 miliarde de lei în trimestrul III din 2022.

„Politica dură a BNM mai puțin a influențat mediul de afaceri. Acum avem un paradox. BNM relaxează politica monetară, populația începe a se credita activ. Dacă în trimestrul IV din 2022 ei luau din bănci lunar câte 600 de milioane de lei, în trimestrul II din 2023 au luat lunar câte 1 miliard de lei. În cazul agenților economici, creditele au scăzut la 2,9 miliarde de lei în trimestrul II din 2023. Când politica monetară se relaxează și banii se ieftinesc, agenții economici au mai puține credite. Creditarea agenților economici este dictată de către alți factori decât politica monetară a BNM”, a afirmat economistul.

Analistul economic susține că pe de o parte, atât agenții economici cât și populația i-au credite, iar pe de altă parte, ambele părți au de întors credite vechi. Astfel, în trimestrul III din 2021 s-a luat de la bănci credite de 4,3 miliarde de lei, dar s-au întors credite vechi de 2,5 miliarde de lei.

Îndatorarea populației a crescut cu peste 1,8 miliarde de lei. După, a scăzut puternic îndatorarea din contul populației. S-a ajuns în trimestrul III din 2022 când aceștia au accesat credite de 3,8 miliarde de lei și au întors credite vechi tot 3,8 miliarde de lei.

În trimestrul I din 2023 s-au accesat credite mai puține decât s-au dat din cele vechi și respectiv volumul de credite a scăzut. În trimestrul II din acest an se înregistrează o ușoară înviorare și este strict din conțul populației.

Potrivit analistului economic, în anii 2000/2001, moldovenii accesau credite de 10 milioane de lei lunar. În 2007 – de 325 de milioane de lei lunar. S-a ajuns la 843 de milioane de lei lunar în 2019.

În anul pandemic 2020, au scăzut la 736 de milioane de lei lunar. În 2021 a fost o creștere fără precedent, ajungând întrimestrul III la 1,5 miliarde de lei lunar. A urmat o scădere de până la 612 milioane de lei în trimestrul IV din 2022. În trimestrul II din 2023 s-a ajuns la puțin peste 1 miliard de lei lunar.

„Economia noastră este strâns legată de consumul populației. Dacă populația crede că îi merge bine, începe a consuma, se împrumută, iar bugetul de stat primește încasări. Cred că această creștere a consumului bazat și pe creditare, această înviorare a creditării, este un element care arată că cetățenii au început a-și reveni din șocul crizei din 2020/2022”, potrivit analistului economic.

Veaceslav Ioniță a mai spus că dobânzile la credite și la depozite au crescut puternic în perioada 2021/2022. Acum, odată cu relaxarea politicii monetare de către BNM, a scăzut dobânda la depozite până la 6,7%, și scade și dobânda la credite, ceea ce înseamnă că în câteva luni creditele pentru persoanele fizice vor ajunge la ceea ce a fost până la criză, ceea ce va determina cetățenii să se împrumute.

Referitor la depozitele persoanelor fizice, se observă în prezent o înviorare. În trimestrul III din 2023 erau 2,4 miliarde de lei – depozite în bănci și s-au luat din depozitele vechi doar 300 de milioane de lei.

S-a observat o retragere masivă de depozite doar în luna martie 2022, când a început războiul. Oamenii au retras din bănci 5 miliarde de lei.  

Expertul a mai menționat că în 2015 moldovenii se creditau cu 281 de milioane de lei lunar. În 2021, cu 1,5 miliarde de lei. 965 de milioane de lei erau credite pentru consum, 511 milioane de lei – pentru imobile, iar 50 de milioane de lei – pentru afaceri.

Când s-a înăsprit politica monetară, creditele de consum au ajuns, în trimestrul IV din 2022, la 455 de milioane de lei; pentru ipotecă – la 128 de milioane de lei, iar pentru afaceri – crescând la 75 de milioane de lei.

Acum, când se relaxează politica monetară, în trimestrul II din 2023, creditele de consum au crescut la 814 milioane de lei, imobiliare – la 205 milioane de lei, iar pentru afaceri – la 76 de milioane de lei.

Creșterea volumului de credite în sistemul bancar, pentru persoanele fizice, este din contul creditelor de consum și al celor imobiliare.

Referitor la rata dobânzii la creditele imobiliare, expertul a amintit că era de 6,4% în trimestrul II din 2021. Una prea confortabilă pentru a accesa un credit imobiliar.

După ce BNM a înăsprit politica monetară, în luna ianuarie din acest an, creditele ipotecare au ajuns la 13,2%, lucru care a descurajat cetățenii să mai ia credite ipotecare.

Acum, asistăm la o reducere constantă a ratei dobânzii la creditele imobiliare. În luna iunie a fost de 11,5%.

„Către sfârșitul anului estimez că va fi 7-8%, ceea ce va însemna o înviorare a creditelor imobiliare”, a spus expertul.

Veaceslav Ioniță a mai afirmat că în 2008 creditele noi pentru imobile luate de către persoane fizice erau de 43 de milioane de lei. Criza din 2009 a prăbușit pieța imobiliară, iar credite au fost accesate de doar 9 milioane de lei.

A urmat o recuperare până în 2014 de până la 79 de milioane de lei. Jaful bancar din 2014 a lovit din nou piața imobiliară, iar în 2016 s-au luat credite de doar 44 de milioane de lei.

În 2019, când a apărut programul guvernamental Prima Casă, când banii erau ieftini, iar băncile comerciale aveau un surplus de bani, creditele noi pentru imobile au ajuns la 270 de milioane de lei lunar.

În timpul crizei din 2020, s-au accesat credite noi pentru imobile de 236 de milioane de lei. În 2021, s-a ajuns la 511 milioane de lei.

Creșterea prețurilor, războiul din Ucraina, criza energetică, politica dură a BNM, toate au influențat în 2022 piața imobiliară. Volumul creditelor noi accesate a ajuns la 128 de milioane de lei. Acum, în trimestrul II din 2023 s-a ajuns la 205 milioane de lei.

„Cu excepția anului 2015, dar în toți anii, în Moldova, au crescut creditele acordate în lei pentru imobile. Creditarea în valută a imobilelor practic lipsește. Maximul 4% din toate creditele luate.

Criza din 2022 a speriat oamenii și am ajuns în trimestrul IV din 2022, când creditarea imobiliară a ajuns la cel mai scăzut nivel, că 35,4% din creditele care au fost luate, erau în valută. Moldovenii, de frică, nu s-au împrumutat în lei. Acum, banii se ieftinesc, inflația scade, percepția crizei trece, avem o prăbușire a creditării în valută. În trimestrul II din 2023 a scăzut la 15,8%”, a menționat expertul.

AnTiM – recomandări importante la gestionarea afacerilor mici

Luminita Crivoi
-
0
AnTiM – recomandări importante la gestionarea afacerilor mici

Menținerea evidenței contabile în cadrul micilor Gospodării Țărănești presupune cunoașterea unor aspecte și particularități importante.

Cu scopul de a îmbunătăți performanța micilor întreprinderi deținute de femei, Asociația Națională a Tinerilor Manageri (ANTiM), cu suportul UCIP IFAD, a organizat o serie de instruiri dedicate acestora, în cadrul proiectelor finanțate de IFAD.

În cadrul seminarului, Ruslan Harea și Anatol Graur, reprezentanți ANTiM, pe lângă prezentarea particularităților menținerii evidenței contabile în cadrul micilor Gospodării Țărănești, au oferit detalii esențiale despre strategiile de succes în mediul de afaceri.

Printre acestea s-au numărat analiza minuțioasă a pieței înainte de inițierea unei afaceri, importanța deținerii de cunoștințe de bază în domeniul ales și capacitatea de a coopera pentru comercializarea eficientă a produselor.

„Fără o analiză corectă a pieței, este foarte greu să menții o afacere sau să ai certitudinea că aceasta va fi una de succes,” a spus Ruslan Harea.

El a subliniat importanța aprofundării în domeniul în care viitorii antreprenori doresc să investească.

„Atunci când produsul dorit de antreprenori întâmpină dificultăți la comercializare, expertul recomandă identificarea unei alternative. Pentru micii fermieri, acesta sugerează că cooperarea este cea mai bună strategie, oferindu-le posibilitatea de a furniza cantități mai mari de produse, lucru solicitat frecvent de către potențialii clienți”.

Pentru afacerile deja active, crearea unui fond de rezervă este esențială. Acesta poate ajuta la acoperirea pagubelor sau a pierderilor neprevăzute care pot apărea în activitatea de antreprenoriat.

„O componentă importantă este necesitatea de a avea resurse proprii, o condiție de multe ori obligatorie pentru accesarea finanțării. Totodată, este importantă accesarea subvențiilor de către micii fermieri, care de multe ori se tem că nu sunt eligibili, deși realitatea este că aceștia au de cele mai multe ori prioritate”.

Expertul a discutat și despre posibilitatea obținerii unui grant, o sumă de bani oferită, de obicei, de o instituție guvernamentală sau privată pentru a finanța anumite programe, activități sau proiecte.

El a îndemnat participanții la seminar să fie în căutare constantă de proiecte care le-ar putea susține dezvoltarea afacerilor. (Credite cu porțiune de GRANT destinate pentru finanțarea femeilor micro antreprenoare în cadrul Proiectului de Reziliență Rurală, IFAD VII și Credite cu porțiune de GRANT destinate tinerilor și femeilor  în cadrul Proiectului Îmbunătățirea Capacităților pentru Transformarea Zonei Rurale, IFAD VIII).

O problemă frecvent întâlnită este tendința fermierilor de a evita plata taxelor. Totuși, expertul menționează că respectarea reglementărilor fiscale poate duce la restituirea unei părți din taxele și impozitele plătite.

„Dacă te-ai conformat regulilor și achiți taxele și impozitele, poți primi o parte din sumele plătite înapoi. Dacă o afacere are multe achiziții, iar antreprenorul plătește prin intermediul acestor achiziții TVA furnizorului, de ce să nu le întoarcă înapoi? Ulterior, făcând vânzări, își restituie banii”.

Un alt aspect care a generat multe întrebări din partea participanților la seminar a fost legat de modul de calculare a costurilor.

„Costurile afectează nemijlocit profitul pe care vrei să-l obții. Dacă ai costuri mari, profitul, evident, va fi mic. Înainte de a iniția o afacere, este esențială realizarea unei analize și estimări a costurilor. Costurile mereu trebuie incluse în valoarea produselor, astfel, conform regulilor contabilității, acestea vor fi recuperate. Participanții au înțeles astfel că pot să gestioneze afacerea în așa formă încât rezultatele să fie favorabile”.

Experții au oferit și un exemplu: Apicultorii într-un an recoltează mierea, însă nu o vând în același an, ci anul viitor, ceea ce înseamnă că costurile vor afecta rezultatul din anul acesta, însă dacă toate costurile făcute la obținerea mierii le atribui acestui produs, le vei recupera la anul vânzând produsul.

În caz contrar, într-un an avem doar costuri, iar în următorul profitul obținut va fi foarte mare, deoarece nu vor fi costuri pentru producere, acestea fiind incluse în rezultatele anului precedent. Respectiv, rezultatele vor genera un profit mare, ceea ce înseamnă că și impozitul va fi mare. Costurile trebuie incluse în valoarea produselor, astfel, conform regulilor contabilității, acestea vor fi recuperate.

În concluzie, prin instruirile organizate de ANTiM, micile întreprinderi gestionate de femei au avut posibilitatea să își îmbunătățească cunoștințele și abilitățile necesare pentru a conduce o afacere de succes.

Pentru mai multe detalii despre programele IFAD ce oferă suport antreprenoarelor, accesați acest link. 

Pentru prima dată, producători din Moldova vor participa la expoziția ASIA FRUIT LOGISTICA

Luminita Crivoi
-
0
Pentru prima dată, producători din Moldova vor participa la expoziția ASIA FRUIT LOGISTICA

Aproximativ 600 de expozanți din 40 de țări și regiuni diferite sunt pregătiți să-și prezinte cele mai recente produse și servicii la ASIA FRUIT LOGISTICA, eveniment ce urmează să aibă loc în perioada 6-8 septembrie 2023 în Hong Kong.

Pentru prima dată, Moldova se alătură ASIA FRUIT LOGISTICA 2023. Moldova Fruct, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de fructe din Moldova, va găzdui un pavilion național.

„Ne propunem să cucerim noi piețe de desfacere și să prezentăm fructele noastre excepționale întregii lumi. Diversificarea exporturilor reduce riscul și oferă mai multe oportunități. Producătorii din Moldova pot produce fructe de calitate, care să corespundă cerințelor piețelor de desfacere, ba chiar să se diferențieze prin gustul lor deosebit. Nu vom rata nicio oportunitate de a stabili noi parteneriate și de a ne dezvolta în direcția corectă”, menționează Iurie Fală, director executiv Moldova Fruct.

ASIA FRUIT LOGISTICA include aproximativ 24 de pavilioane naționale sau regionale din Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Ecuador, Egipt, Franța, Germania, Italia, Malaezia, Moldova, Olanda, Noua Zeelandă, Peru, Polonia, Africa de Sud, Coreea de Sud, Spania, Taiwan, Turcia, SUA și Vietnam.

Potrivit organizatorilor, mai mult de 97 la sută din spațiul expozițional disponibil este deja rezervat, rămânând disponibile doar câteva locuri.

Înscrierile expozanților din China se află la niveluri record. Cererea a fost excepțional de puternică după ridicarea restricțiilor legate de Covid-19. China este din nou națiunea cu cea mai mare prezență la ASIA FRUIT LOGISTICA.

Australia, SUA, Noua Zeelandă și Egipt au, de asemenea, o prezență importantă.

Vizitatorii pot găsi o gamă largă de mașini de înaltă tehnologie, de la automatizare și tehnologie de sortare, până la ambalare și procesare, soluții IT și echipamente POS. Printre expozanții de bază se numără Fuji Machinery, Greefa, MAF Agrobotic, Reemoon, TOMRA Food, Tosca, Unitec și Weber Cooling.

Tehnologia nouă, de la agricultura inteligentă până la soluțiile pentru sere, vor fi, de asemenea, disponibile. Expozanții includ companii de top în tehnologie, cum ar fi AgroFresh, DeltaTrak, Green Agrevolution și Sensitech.

Mai multe informații despre expozanți pot fi găsite în catalogul online disponibil pe site-ul ASIA FRUIT LOGISTICA.

Contabilitatea în agricultură – proprietăţi pentru care se calculează uzura/amortizarea

Luminita Crivoi
-
0
Contabilitatea în agricultură – proprietăţi pentru care se calculează uzura/amortizarea

Proprietatea care se foloseşte în activitatea de întreprinzător include mijloacele fixe pentru care se calculează amortizarea şi imobilizările necorporale pentru care se calculează amortizarea.

În acest articol, relatăm mai multe informații prezentate de către Angela Chișlaru, Dr. st. economice, Expert în contabilitate, în cadrul programului de instruire a formatorilor „Irigarea la scară mică și practici de agricultură adaptivă la schimbările de climă”, organizat de către asociația Națională de Dezvoltare Rurală (ACSA) cu suportul UCIP IFAD.

Mijloacele fixe sunt active materiale ale căror durata de exploatare este mai mare de un an şi valoarea unitară de intrare depăşeşte limita stabilită de Codul fiscal (de exemplu clădiri, maşini şi utilaje, instrumente, plantaţii de vii, livezi, animale de muncă – cai, animale de producţie – vaci).

Imobilizările necorporale reprezintă active nemonetare care nu îmbracă o formă materială şi au o durată de utilizare mai mare de un an (de exemplu licenţe, brevete, programe informatice).

Contabilitatea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale se ţine pe fiecare obiect de evidenţă destinat utilizării în mod separat sau complexul de componente destinate utilizării în ansamblu.

Proprietatea pentru care se calculează amortizarea se înregistrează în Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale care include următoarele elemente: denumirea borderoului, denumirea persoanei fizice-întreprinzător, denumirea obiectului, data recepţionării (data începerii creării), data punerii în funcţiune (exploatare, utilizare), valoarea (costul) de intrare, suma amortizării acumulate până la începutul perioadei de gestiune, suma amortizării calculate în perioada de gestiune, data ieşirii  obiectului şi alte informaţii relevante. 

Fiecare obiect de evidenţă se înregistrează la valoarea de intrare care include valoarea de cumpărare sau de creare şi cheltuielile privind aducerea obiectului în stare de lucru (aferente transportării, încărcării, descărcării, instalării). 

Оbiectul de evidenţă care este utilizat atât în cadrul activităţii de întreprinzător, cât şi în scopuri personale se înregistrează în Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale la valoarea de intrare numai în partea aferentă desfăşurării activităţii de întreprinzător. 

În continuare, prezentăm un exemplu relevant în acest sens:

Studiu de caz. O întreprindere individuală dispune de o clădire cu valoarea totală de 180 000 lei, trei pătrimi (3/4) din care se foloseşte ca magazin şi o pătrime (1/4) − ca locuinţă a familiei persoanei fizice-întreprinzător. 

În baza datelor din exemplu, valoarea de intrare a clădirii utilizate în activitatea de întreprinzător constituie 135 000 lei (180 000 lei : 4 x 3) şi se reflectă în Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale. 

Amortizarea mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale care se folosesc în activitatea de întreprinzător, se calculează conform modului prevăzut în legislaţia fiscală (Codul fiscal, Regulamentul privind evidenţa şi calcularea mijloacelor fixe în scopuri fiscale, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 13 289 din 14.03.2007).

Suma amortizării calculate pentru perioada de gestiune se reflectă ca cheltuieli în Registrul-jurnal. 

Amortizarea mijloacelor fixe – repartizarea sistematică a valorii amortizabile a acestora la costuri/cheltuieli pe perioade de gestiune ale duratei de utilizare.

Amortizarea se calculează lunar pentru fiecare obiect de evidenţă amortizabil pornind de la valoarea amortizabilă a obiectului şi durata de utilizare a acestuia.  

Durata de utilizare şi valoarea reziduală a fiecărui obiect se determină de către entitate în mod independent la data transmiterii obiectului în utilizare. La calcularea amortizării unei imobilizări pot fi aplicate următoarele metode: 

  • metoda liniară;
  • metoda unităţilor de producţie; 
  • metoda de diminuare a soldului. 

Metoda liniară prevede repartizarea uniformă a valorii amortizabile pe parcursul duratei de utilizare a obiectului. Suma amortizării pentru fiecare perioadă de gestiune se calculează ca raport dintre valoarea amortizabilă a obiectului şi numărul perioadelor (anilor, lunilor, zilelor) în cadrul duratei de utilizare a obiectului.

Norma amortizării este constantă pe toată durata de utilizare şi se calculează ca raportul dintre 100% şi durata de utilizare (în ani, luni, zile). După expirarea duratei de utilizare valoarea  contabilă a obiectului este egală cu valoarea reziduală.

Exemplu: La o entitate valoarea de intrare a strungului constituie 60 000 lei, valoarea reziduală a acestuia – 3 000 lei, durata de utilizare – 5 ani.  

În baza datelor din exemplu, norma amortizării anuale constituie 20% (100% : 5 ani), iar suma amortizării anuale − 11 400 lei [(60 000 lei – 3 000 lei) x 0,20)].

Respectiv, suma lunară a amortizării este egală cu 950 lei (11 400 lei : 12 luni). Persoana fizică-întreprinzător înregistrează drept cheltuieli curente ale perioadei de gestiune:

  • cheltuielile aferente întreţinerii şi deservirii mijloacelor fixe utilizate în activitatea de întreprinzător;
  • cheltuielile pentru reparaţia mijloacelor fixe în limita permisă spre deducere în anul respectiv conform Codului fiscal. 

Cheltuielile pentru reparaţia mijloacelor fixe care depăşesc limita permisă spre deducere conform Codului fiscal, se atribuie la majorarea valorii obiectului reparat. 

Persoana fizică-întreprinzător la ieşirea (vânzarea, lichidarea, etc.) obiectului înregistrează:

  • valoarea obiectului asupra căreia nu s-a calculat amortizarea, drept cheltuieli în Registrul-jurnal;
  • ieşirea obiectului în Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale;
  • încasările de numerar sau compensările în altă formă din înstrăinarea obiectului ca venituri în Registrul-jurnal. 

Studiu de caz. O întreprindere individuală a vândut un calculator al cărui valoare de intrare constituie 17 000 lei. Amortizarea acumulată la data vânzării este egală cu 9 000 lei. Din vânzarea calculatorului s-a încasat numerar: 

  • varianta I − 10 000 lei; 
  • varianta II − 7 000 lei. 

În baza datelor din exemplu, întreprinderea înregistrează: 

  • ieşirea calculatorului în Borderoul de evidenţă a mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale;
  • valoarea nesupusă amortizării calculatorului drept cheltuieli în sumă de 8 000 lei (17 000 lei − 9 000 lei) în coloana 7 a Registrului-jurnal; 
  • veniturile din vânzarea calculatorului în sumă de: 10 000 lei − pentru varianta I sau 7 000 lei − pentru  varianta II în coloana 5 a Registrului-jurnal. 

Rezultatul obţinut din vânzarea calculatorului va constitui pentru varianta: I – profit în suma de 2 000 lei (10 000 lei – 8 000 lei); II – pierdere în sumă de 1 000 lei (7 000 lei – 8 000 lei). 

Contabilitatea stocurilor în agricultură

Stocurile persoanei fizice-întreprinzător includ: materiale, materii prime, animale la creştere şi îngrăşat, instrumente, inventar şi alte active ale căror valoarea unitară nu depăşeşte limita stabilită de Codul fiscal, producţia în curs de execuţie, produse, mărfuri. 

Contabilitatea stocurilor se ţine în expresie valorică, cantitativ-valorică sau cantitativă şi este obligatorie pentru:

  • persoanele fizice-întreprinzători care deţin stocuri destinate procesului de producţie  sau stocuri de produse finite; 
  • gospodăriile ţărăneşti (de fermier) care prelucrează producţia agricolă în scopul obţinerii venitului; 
  • persoanele fizice-întreprinzători care desfăşoară activitatea de comerţ (comercializează mărfuri). 

Stocurile se înregistrează în Borderoul de evidenţă a stocurilor care trebuie să conţină următoarele elemente: denumirea borderoului, denumirea persoanei fizice-întreprinzător, denumirea stocurilor, unitatea de măsură, soldul iniţial, intrările, ieşirile şi soldul final, alte informaţii relevante.

Contabilitatea numerarului

Numerarul, inclusiv în conturi la bănci se contabilizează de persoana fizică-întreprinzător în conformitate cu actele normative în vigoare privind efectuarea operaţiunilor de casă şi prin virament în economia naţională a Republicii Moldova. 

La efectuarea operaţiilor în valuta străină (decontări cu debitorii şi creditorii străini, detaşarea  angajaţilor în străinătate) numerarul primit/plătit în valuta străină se recalculează în moneda naţională la  cursul oficial al Băncii Naţionale a Moldovei la data încasării/plăţii mijloacelor valutare. 

Studiu de caz. O întreprindere individuală a recepţionat la 20 decembrie 201X de la un furnizor străin mărfuri în valoare de 300 dolari SUA care au fost achitate la 15 ianuarie 201X+1 când cursul de schimb a constituit 18,04 lei/dolar SUA. 

În baza datelor din exemplu, persoana fizică-întreprinzător reflectă în Registrul-jurnal la data achitării mărfurilor cheltuieli în sumă de 5 412 lei (300 dolari SUA x 18,04 lei/dolar SUA). Inventarierea patrimoniului.

Persoana fizică-întreprinzător are obligaţia să efectueze inventarierea generală a patrimoniului la începutul activităţii, cel puţin o dată pe an şi la încetarea activităţii.

Inventarierea patrimoniului se efectuează de către persoana sau comisia numită de persoana fizică-întreprinzător. La inventarierea patrimoniului se întocmeşte lista de inventariere, în care mijloacele fixe şi imobilizările necorporale se reflectă în expresie cantitativă şi valorică, stocurile efectiv existente – doar în expresie cantitativă, iar numerarul – la valoarea nominală.

Lista de inventariere se semnează de către persoana (membrii comisiei) care a efectuat inventarierea şi se aprobă de către persoana fizică întreprinzător. 

Rapoartele persoanei fizice-întreprinzător. Rapoartele persoanei fizice-întreprinzător cuprind dările de seamă fiscale, privind asigurările sociale şi primele de asigurare medicală de stat obligatorii şi alte rapoarte care se întocmesc în termenele şi conform formularelor şi regulilor stabilite de legislaţie. 

Programul de Instruire (de Formare a Formatorilor ) a fost organizat în cadrul Proiectului Îmbunătățirea Capacităților pentru Transformarea Zonei Rurale (TRTP) conceput pentru a sprijini investițiile în infrastructura rurală productivă (GRANT IFAD) și consolidarea fermierilor mici (până la 10 hectare) și a afacerilor din zona rurală prin promovarea implementării tehnologiilor climatice inteligente.

Evoluția și prognoze pentru piața cerealelor

Iurie Rija
-
0
Evoluția și prognoze pentru piața cerealelor

Anularea de către Rusia a Acordului privind exportul cereaelor ucrainene a fost evenimentul care a marcat volatilitatea prețurilor cerealelor săptămâna trecută.

Totodată, navele turcești au refuzat să escorteze navele care pleacă din porturile Ucrainei, iar orice navă care va fi încărcată din porturile din regiunea Odesa și Cernomorsk, potrivit declarațiilor autorităților rusești, va fi considerată de Rusia drept potential purtătoare de muniții pentru Ucraina.

Ultima a declarat că orice navă care va veni din regiunea Mării Azovsk și Novorosiisk va fi considerată drept o navă inamică. 

Evoluția pieței grâului

Între timp, tarifele mai mari pentru mărfuri în porturile fluviale dunărene, care au fost împinse de cererea mai puternică, au sporit numărul ofertelor de grâu la granița de vest cu Ucraina.

Pe piața ucraineană continuă să fie livrat grâul de recoltă nouă, fermierii recoltând 3,42 mil. t până la 20 iulie, cu randamentul mediu de 4,12 t/ha, cu mult peste 3,15 t/ha recoltate cu un an mai devreme.

Suprafața recoltată de grâu în Ucraina a crescut de la 619.100 ha săptămâna trecută până la 830.960 ha, dar aceasta a fost încă în scădere comparativ cu 1,21 mil. ha recoltate în aceeași perioadă anul trecut.

Producția de grâu a Ucrainei variază de la o agenție de consultanță la alta de la 18 la 24 mil.t. Pentru contractul pentru grâu de 12,5% al Rusiei, nivelurile tranzacționabile s-au situat la aproximativ 240 USD/t fob Novorossiysk, deoarece confuzia cauzată de cele mai recente evoluții geopolitice a dus la mai puține oferte.

Recolta de grâu din Franța continuă să progreseze în ritm, aproape două treimi fiind finalizate începând cu 17 iulie. Lucrările din câmp sunt, de asemenea, în desfășurare în cea mai nordică și cea mai mare regiune producătoare de grâu a țării, Hauts-de-France, cu 18% din recoltă recoltată.

Actualizarea prognozei Strategie Grains din iulie reduce recoltele din UE și crește necesarul de importuri, în special grâu (6,2 milioane tone) cu mult peste nivelurile „istorice”, în afară de valoarea excepțională din 22/23 de 9 milioane tone.

Modificările aduse au fost cu siguranță semnificative, cu atât mai mult cu cât reducerile de producție se referă și la orz și la porumb.  

Evoluția pieței porumbului

Participanții pieței sunt în așteptarea recoltei extraordinare a Braziliei. În ciuda recoltei întârziate din țară și a vânzărilor lente de către fermieri, cumpărătorii din China au continuat să înainteze cereri pentru produsul brazilian, prețurile fiind mai competitive decât cele ale alternativei americane.

Procesatorii de cereale din China au adoptat o atitudine de așteptare în ultimele săptămâni, nefiind grăbiți să-și suplinească stocurile, ceea ce a temperat piața porumbului săptămâna trecută.

Comercianții au raportat că stocurile de porumb din porturile din nordul Chinei au scăzut la aproximativ 1,6 milioane de t la mijlocul lunii iulie, cel mai scăzut nivel săptămânal de la începutul anului 2021.

Acest lucru ar putea duce la scăderea intrărilor de porumb în porturile din sudul Chinei, pe fondul fluxurilor comerciale care vin din centurile producătoare de porumb din nord către regiunile consumatoare.

Evoluția pieței orzului

Între timp, recoltarea orzului în Ucraina progresează, însă a rămas în urmă comparativ cu nivelul înregistrat în urmă cu un an, arată ultimele cifre de la Ministerul Agriculturii din Ucraina.

Fermierii au recoltat 2,25 mil. t până la 20 iulie, comparativ cu 2,51 mil. t cu un an mai devreme. Progresul recoltei de orz este în prezent la 40%.

Acestea fiind spuse, perspectivele pentru producția totală rămân pozitive, cu producții medii de 3,9 t/ha sunt (ha), comparativ cu 3,1 t/ha în anul trecut.

Recoltarea orzului de toamnă francez a progresat la 99% până la 17 iulie, potrivit agenției FranceAgriMer. De asemenea, 80% din recolta Franței a fost evaluată de la „bună la excelentă”, în ultimele trei rapoarte. 

Evoluția pieței rapiței

Fermierii ucraineni au accelerat recoltarea rapiței, suprafețele recoltate până la 20 iulie depășind deja nivelul de anul trecut, în timp ce recoltele au rămas ridicate, arată datele Ministerului Agriculturii din Ucraina.

Fermierii ucraineni au recoltat aproximativ 1,06 milioane de t de rapiță de pe circa 405.400 hectare (ha) în cele șapte zile, până la 20 iulie. Producția totală și suprafețele recoltate constituie 1,39 mil. t și, respectiv, 563.520 ha, în creștere față de 896.430 t față de 400.140 ha cu un an mai devreme, cu recoltarea a 41% din suprafețe până la 20 iulie.

Randamentul mediu a ajuns la 2,47 t/ha, în creștere față de 2,24 t/ha cu un an mai devreme. Prețurile globale mai mari la rapiță i-au încurajat pe unii cumpărători chinezi să caute ulei de rapiță, având în vedere marjele mai mari de import ale acestuia.

Ulterior, importurile de rapiță în China au scăzut de la 686.280 de tone pe lună la 421.471 de tone în iunie. Rusia a rămas cel mai mare exportator de ulei de rapiță către China în iunie, cu o cotă de 55%. Belarus a furnizat aproximativ 22% sau 46.543 t în iunie, comparativ cu 5.662 t în mai, și a înlocuit Germania ca al doilea cel mai mare furnizor de ulei de rapiță al Chinei.

Evoluția cotațiilor în ultima săptămână 

Prima zi a acestei săptămâni a început alarmant pentru piața cerealelor. Au fost raportate explozii în porturile Izmail și Reni, pe Dunăre, chiar la granița cu România și Moldova. Cel mai probabil, rușii au decis să vizeze instalațiile portuare pentru a sabota exportul de cereale.

Până acum, portul Reni a fost folosit drept coridor pentru exportul cerealelor ucrainene. Orice expozie în Reni poate afecta orașul Galați-centru industrial important din România.

Dacă până acum situația era relativ calmă și cerealele sub presiunea noii recolte erau slab prețuite, acum aceste perturbări au provocat inițial creșterea cotațiilor la cereale pe bursa Euronext, dar și pe piețele fizice din regiune Bazinului Mării Negre. 

Operațiunile portuare de la Reni au fost restricționate, potrivit participanților pieței, în timp ce operațiunile din alte porturi dunărene sunt de așteptat să continue într-un ritm mai lent decât înainte.

Porturile fluviale de pe Dunăre au devenit principala rută ucraineană de export după închiderea coridorului de cereale al Mării Negre în urmă cu o săptămână, iar incertitudinea crescută din cauza activității militare intensificate ar putea produce perturbări semnificative ale exporturilor agricole ale țării.

Porturile fluviale dunărene din Ucraina, Reni, Izmail, Dunaisk, care au asigurat 27%, sau 18,52 milioane de t, din totalul exporturilor agricole ale Ucrainei în anul de comercializare 2022-23 (iulie-iunie), au devenit principala și singura rută de export agricol nerestricționat din Ucraina după ce Rusia a reziliat acordul pe 17 iulie.

În medie, 1,7 milioane t/lună au fost exportate prin aceste porturi în ultimile 6 luni, cu un maxim istoric atins în mai- de 2,22 mil. t sau 50% din totalul exporturilor Ucrainei.

Preocupările tot mai mari cu privire la o posibilă reducere a transporturilor agricole ale Ucrainei prin porturile fluviale au dus luni la creșteri abrupte ale prețurilor la cereale pe piețele globale.

Acest lucru a susținut, de asemenea, prețurile la cerealele de origine ucraineană pe baza DAP Constanța, în timp ce prețurile locale din porturile dunărene s-au deplasat în scădere, din cauza comercianților care și-au schimbat planurile pe fondul incertitudinilor în creștere cu privire la exporturile viitoare. 

Spre mijlocul săptămânii, prețurile au urmat o traiectorie descendentă. 

Prețul grâului a luat avânt luni 24 iulie pe Euronext, atingând prețul de 263,75 euro/t pentru contractele cu vânzare în septembrie, dar joi s-a diminuat până la 256,75 euro/t.

Creșterea, însă, este oricum de 27,50 euro/t comparativ cu acum 2 săptămâni, chiar și cu luarea în considerare a scăderii de 7,00 euro/t în raport cu saltul cotațiilor din ziua de luni, 24 iulie. Vânzătorii și investitorii fac ca prețurile să scadă, în ciuda riscurilor continue în Marea Neagră.

Porumbul a urcat și el în preț la atingând luni nivelul de 254,5 euro/t pentru contractul din august, însă astăzi, 27 iulie a scăzut cu 3,50 euro/t, până la 251 euro/t. 

Prețul rămâne oricum mai înalt în raport cu situația înregistrată acum 2 săptămâni în urmă – 20,75 euro/t. Deoarece porumbul din SUA și UE încă se află într-un stadiu definitoriu de creștere, vremea nefavorabilă ar putea aduce un sprijin piețelor porumbului.

Cotațiile porumbului sunt determinate acum în mare parte de preocupările legate de aprovizionarea din Marea Neagră.

Rapița înregistrează o volatilitate foarte mare. Luni, 24 iulie, la deschiderea zilei bursiere pe Euronext valorile rapiței au urcat la 482 euro/t, ca spre sfârșitul zilei să coboare la 454,50 euro/t.

În ziua de joi, 27 iulie rapița scade și mai mult în preț – la 445,25 euro/t, cu încă 9,25 euro/t mai puțin în raport cu prețul de la închiderea bursei înregistrat luni.  

În Europa, prețurile uleiului de rapiță în porturi au scăzut în comparație cu nivelurile de marți, cu oferte cu 13 euro mai mici, la 990 EUR/t FOB Rotterdam pentru livrarea în august/septembrie/octombrie. Valorile de tranzacționare ale rapiței au rămas în scădere, determinate și de recolta bună din Canada. 

Pentru fermierii puși în sezonul trecut într-o situație critică de scădere a prețurilor, saltul bursier de moment este o oportunitate bună de a vinde, cu toate că motivul este creat de necazul altora.

Dinamica prețurilor la cereale pe viitor depinde de faptul dacă se vor tempera sau nu evenimentele din regiunea Bazinului Mării Negre. Totuși, finalizarea Acordului cu Cereale nu are un impact major asupra prețurilor, întrucât fermierii ucraineni s-au obișnuit să exporte prin alte căi (terestre, fluviale).

Presiunea logistică asupra portului Constanța este deja resimțită, iar costurile logistice, cel mai probabil, se vor dubla.

1...290291292...1.991Pagina 291 din 1.991