Babesioza – cea mai periculoasă boală transmisă de căpușe la animale

Milesco Vlad
-
0
Babesioza – cea mai periculoasă boală transmisă de căpușe la animale

Proprietarii de animale de companie și fermierii știu, de obicei, cât de importantă este prevenirea în cazul infestării cu căpușe. Cu toate acestea, nu există o metodă sută la sută de a proteja animalul de companie sau cel de rentă.

Babesioza este o afecțiune cauzată de protozoare numite Babesia spp, care intră în sânge împreună cu saliva căpușei. Aceasta vizează celulele roșii din sânge, în care se înmulțește, determinând descompunerea acestora.

Paraziții din sânge Babesia spp se transmit prin căpușele ixodide. Babesioza este caracterizată de obicei prin febră și hemoliză intravasculară care duce la anemie progresivă, hemoglobinurie și icter și poate duce la moarte.

Diagnosticul se face în principal prin evaluarea microscopică a frotiurilor de sânge.

Babesioza este boala clinică asociată cu infecția de protozoare din genul Babesia ce infectează mamiferele sălbatice și domestice: bovinele, caii, oile și caprinele, porcinele, pisicile și câinii.

În plus, babesioza este o boală zoonotică care afectează oamenii. Boala în unele cazuri poate fi fatală și este caracterizată de obicei prin febră și hemoliză intravasculară care duce la anemie progresivă, hemoglobinurie și icter.

Etiologia și patogenia babesiozei la animale

Babesiile sunt paraziți intraeritrocitari din familia Apicomplexa, ordinul Piroplasmida. Există peste 100 de specii de Babesia, care afectează animale domestice (bovine, cai, oi, capre, porci, câini și pisici), animale sălbatice și, ocazional, oameni.

În mod tradițional, Babesia spp au fost clasificate pe baza morfologiei și specificității vectorului și gazdei; cu toate acestea, caracterizările moleculare recente sugerează o complexitate mai mare.

Babesia bovis este un organism mult mai virulent decât Babesia bigemina. La majoritatea tulpinilor de Babesia bigemina, efectele patogene se referă mai direct la distrugerea eritrocitelor.

Următoarele indică faptul că Babesia spp afectează animalele domestice; cu toate acestea, lista este departe de a fi completă:

Babesioza la bovine

Babesia divergens și Babesia major sunt două specii din zonă temperată cu caracteristici comparabile cu cele ale Babesiei bovis și, respectiv, Babesiei bigemina.

Babesia divergens este o Babesie mică, patogenă, de importanță considerabilă în Insulele Britanice și nord-vestul Europei, în timp ce Babesia major este o Babesia mare, cu patogenitate mai scăzută.

Babesia divergens este transmisă de Ixodes ricinus, iar Babesia major de Haemaphysalis punctata.

Babesioza la cabaline

Piroplasmoza ecvină este cauzată de Theileria (fostă Babesia) equi sau Babesia caballi. Theileria equi este un mic parazit și este mai patogen decât Babesia caballi.

Theileria equi a fost reclasificată ca Theileria în 1998. Babesioza ecvină se găsește în Africa, Europa, Asia, America de Sud, America Centrală și sudul SUA. Se transmite prin căpușe din genurile Rhipicephalus, Dermacentor și Hyalomma . Infecția intrauterină, în special cu Theileria equi, este, de asemenea, relativ frecventă.

Babesioza la ovine și caprine

Deși rumegătoarele mici pot fi infectate de mai multe specii de Babesia, cele mai importante sunt două specii – Babesia ovis și Babesia motasi, transmise de căpușele Rhipicephalus bursa și, respectiv, Haemaphysalis spp.

Infecția este importantă în Orientul Mijlociu, sudul Europei și în unele țări africane și asiatice.

Babesioza la porcine

S-a observat că Babesia trautmanni provoacă boli severe la porci. Acest parazit a fost raportat în Europa și Africa. O altă specie, Babesia perroncitoi, are o patogenitate similară, dar se pare că are o răspândire limitată în zonele menționate mai sus.

Vectorii acestor Babesia nu au fost clarificați, deși s-a demonstrat că Rhipicephalus spp transmite Babesia trautmanni.

Babesioza la câini și Pisici

Babesia spp au fost raportate la câini din majoritatea zonelor geografice. Acestea includ B. canis, B. vogeli și B. rossi. Babesia canis este transmisă de Dermacentor reticularis în Europa, B. vogeli de Rhipicephalus sanguineus în țările tropicale și subtropicale și B. rossi de Haemaphysalis elliptica în Africa de Sud.

Consecințele infecției cu Babesia variază de la o boală ușoară, tranzitorie, la o
boală acută care duce rapid la moarte. Babesia gibsoni este cealaltă Babesia importantă a câinilor și este un parazit mult mai mic.

Are o distribuție mai limitată și, în mod caracteristic, provoacă o boală cronică cu anemie progresivă, severă, care nu este ușor tratată cu babesiacide normale.

Boala de severitate diferită cauzată de Babesia felis la pisicile domestice a fost raportată în principal în sudul Africii, precum și de Babesia leo și Babesia lengau și specii mai puțin bine definite.

O caracteristică neobișnuită a Babesia felis este lipsa de răspuns la babesiacidele normale.

Transmiterea și epidemiologia babesiozei la animale

Babesioza este o boală transmisă de căpușe și, prin urmare, distribuția sa geografică este determinată de distribuția vectorilor de căpușe.

Principalii vectori ai Babesiei bigemina și bovis sunt căpușele Rhipicephalus (Boophilus) spp cu o gazdă, care sunt răspândite în zonele tropicale și subtropicale.

Transmiterea are loc transovarian. Deşi aceste Babesii pot fi transmise cu ușurință experimental prin inoculare cu sânge, transmiterea mecanică prin insecte sau în timpul procedurilor chirurgicale nu are importanță practică.

Au fost raportate și infecții intrauterine, dar sunt rare. Vițeii au un nivel de imunitate (legat atât de anticorpii derivați din colostru, cât și de factorii
specifici vârstei) care persistă aproximativ 6-8 luni, în timp ce animalele mai în vârstă fără imunitate sunt susceptibile la boli clinice.

Animalele care se recuperează de la infecțiile cu Babesia sunt în general imune pentru durata de viață productivă tipică a animalelor crescute în medii comerciale.

Riscul zoonotic

Până în prezent, la om s-au diagnosticat speciile Babesia:  rhodiani, divergens, equi, bovis, canis.

Descoperirile clinice ale babesiozei la animale Babesioza acută durează în general o perioadă de ~ 1 săptămână sau mai puțin.

Primele semne clinice sunt letargia, slăbiciunea, depresia și febra (frecvent ≥ 41°C), care persistă pe tot parcursul bolii, iar acestea sunt însoțite mai târziu de inapetență, anemie, icter și scădere în greutate; hemoglobinemia și hemoglobinuria apar în fazele finale.

Implicarea Sistemului Nervos Central din cauza aderării eritrocitelor parazitate în capilarele creierului poate apărea în cazul infecțiilor cu Babesia bovis.

Vacile gestante la termen târziu pot avorta, iar la tauri poate apărea infertilitate
temporară din cauza febrei tranzitorii. Multe animale se recuperează; cu toate acestea, unele pot muri dacă nu sunt tratate.

Animalele care se recuperează din boala acută rămân infectate un număr de ani cu Babesia bovis sau câteva luni cu Babesia bigemina.

Nu sunt evidente semne clinice în această stare de purtător. Leziunile postmortem (în special cu Babesia bovis) includ următoarele:

  • splina mărită și friabilă.
  • ficat umflat cu vezica biliară mărită, care conține bilă granulară groasă.
  • rinichi congestionați, de culoare închisă.
  • anemie generalizată și icter.

Majoritatea cazurilor clinice de Babesia bigemina au hemoglobinurie; cu toate acestea, acesta nu este invariabil cazul cu Babesia bovis. Alte organe, inclusiv creierul și inima, pot prezenta congestie sau peteșii.

Diagnosticul Babesiozei la animale

  • Examen fizic și anamneza;
  • Evaluarea microscopică ușoară a frotiurilor de sânge;
  • Testul PCR;
  • Testare serologică.

Constatările clinice și istoricul pot oferi un diagnostic prezumtiv de babesioză; cu toate acestea, alte afecțiuni provoacă și semne clinice similare. Examinarea frotiurilor de sânge sau de organe colorate cu Giemsa prin microscopie luminoasă este esențială pentru a confirma diagnosticul.

De la animalul viu, frotiurile de sânge trebuie preparate din capilare, de exemplu din vârful urechii sau al cozii, pentru a îmbunătăți sensibilitatea detectării
Babesiei bovis, deoarece eritrocitele infectate cu B.bovis aderă la endoteliul capilar.

Frotiurile de creier, mușchi, rinichi, splină și dintr-un vas de sânge dintr-o extremitate trebuie luate la examinarea post-mortem.

Babesia bovis este în general mică, cu paraziții în formă pereche la un unghi obtuz unul față de celălalt și măsurând ~1–1,5 × 0,5–1 mcm. B. bigemina este mai mare (3–3,5 × 1–1,5 mcm), cu paraziți perechi aflați aproape paralel sau în unghi ascuțit unul față de celălalt. Formele unice ale ambilor paraziți sunt, de asemenea, frecvent întâlnite.

Tratamentul, controlul și prevenirea babesiozei la animale

  • Tratament medicamentos specific;
  • Tratament de susținere;
  • Controlul căpușelor;
  • Utilizarea raselor rezistente;
  • Vaccinare.

Tratament medicamentos specific

O varietate de medicamente au fost folosite pentru a trata babesioza bovină; cu toate acestea, numai aceturatul de diminazen și dipropionatul de imidocarb sunt încă de uz comun. Aceste medicamente nu sunt disponibile în toate țările endemice sau utilizarea lor poate fi restricționată.

Trebuie urmate recomandările producătorilor. Pentru tratarea bovinelor, diminazenul se administrează la 3,5 mg/kg, im, o dată. Pentru tratament, imidocarb se administrează la 1,2 mg/kg, sc, o dată.

La o doză de 3 mg/kg, imidocarb oferă protecție împotriva babesiozei timp de aproximativ 4 săptămâni și poate elimina, de asemenea, Babesia bovis și bigemina de la animalele purtătoare.

Tratament de susținere

Tratamentul de susținere este recomandabil, în special la animalele valoroase, și poate include utilizarea de medicamente antiinflamatoare, corticosteroizi și terapie cu fluide. Transfuziile de sânge pot salva vieți la animalele foarte anemice.

Controlul căpușelor

Controlul căpușelor, prin acaricide sau practici de management, poate fi util în reducerea poverii căpușelor, ceea ce poate reduce ratele de transmitere. Cu toate acestea, acest lucru poate duce la populații mai sensibile de bovine, cu riscul de apariție a bolii în cazul în care populațiile de căpușe cresc.

Controlul chimic al căpușelor nu poate fi bazat pe prevenirea transmiterii Babesia, iar focarele apar adesea după introducerea vitelor susceptibile în zonele endemice, în ciuda utilizării acaricidelor.

Rezistența la acaricide este, de asemenea, o problemă în creștere. Cu toate acestea, controlul acaricid al căpușelor înainte de a muta animalele din zonele infestate cu căpușe este util pentru a preveni introducerea căpușelor și a babesiozei în zonele fără căpușe.

Eradicarea vectorului căpușă este rareori fezabilă în locații individuale, dar poate funcționa la nivel regional în programe bine coordonate.

Vaccinare

Vaccinarea folosind tulpini vii atenuate ale paraziților Babesia a fost folosită cu succes în țări precum Argentina, Australia, Brazilia, Israel, Africa de Sud și Uruguay.

Vaccinul este disponibil fie sub formă refrigerată, fie sub formă congelată. O singură vaccinare produce o imunitate adecvată pentru durata de viață productivă tipică a animalelor crescute în medii comerciale. Vaccinurile comerciale bazate pe antigeni recombinanți nu sunt încă disponibile.

Vezi și Deparazitarea vacilor, oilor, caprelor – aspecte importante.

Granturi a câte 100 de mii de euro pentru patru clustere din Moldova

Luminita Crivoi
-
0
Granturi a câte 100 de mii de euro pentru patru clustere din Moldova

Patru clustere din regiunile Cahul și Ungheni au primit granturi în valoare de 100.000 euro fiecare, asistență oferită de Uniunea Europeană, prin intermediul Programului „EU4Moldova: Regiuni-cheie”, implementat de PNUD și UNICEF. 

Astfel, la Cahul, clusterul zootehnic „Bacii Sudului” va dezvolta și consolida tehnologiile și creșterea calității produselor din domeniul oieritului.

Clusterul vinificație va înființa și va echipa un Centru Oenologic, iar clusterul apicol va fortifica sectorul prin dotarea cu echipament specializat de ambalare.

În același timp, la Ungheni, clusterul turistic „Dealurile Măgurii” își va dezvolta serviciile și va crește competitivitatea ofertei turistice a regiunii. 

Sprijinul financiar pentru clustere este direcționat pentru achiziționarea de echipamente, bunuri, lucrări și servicii, toate acestea contribuind la crearea de noi locuri de muncă și la sporirea atractivității regiunilor pentru noi investiții.

„Sprijinul financiar și tehnic oferit clusterelor îi va ajuta pe membrii săi – companii private, autorități publice locale și instituții de cercetare – să se dezvolte în continuare. Drept urmare, zonele urbane și rurale din Cahul și Ungheni vor deveni mai atractive pentru localnici, turiști și investitori, poziționându-i mai aproape de standardele UE.

Sprijinul UE ajută ambele regiuni să își îmbunătățească nivelul de trai și să consolideze coeziunea economică și socială a Republicii Moldova”, a notat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova în timpul ceremoniei de înmânare a certificatelor de grant, desfășurată pe 13 mai 2023.

„Evenimentul de astăzi este despre celebrarea comunității locale de afaceri din Ungheni și Cahul pentru parteneriatul, reziliența și dedicarea lor de a continua să investească în dezvoltarea economică a celor două regiuni. PNUD Moldova va continua să avanseze abordările care catalizează investițiile și creșterea economică, precum și cooperarea actorilor economici în cadrul clusterelor”, a menționat Andrea Cuzyova, Reprezentanta rezidentă interimară a PNUD Moldova.

Scopul asistenței nerambursabile pentru cele patru clustere din Cahul și Ungheni este promovarea și sprijinirea spiritului de cooperare dintre companiile din zonele urbane şi rurale. 

Constituit în 2022, clusterul „Bacii Sudului” are drept scop consolidarea cooperării dintre crescătorii de ovine și caprine din regiunea Cahul pentru sporirea competitivității afacerilor, valorificarea şi promovarea la scară largă a produselor din sectorul oierit.

„Cu sprijinul UE și PNUD, vom procura un abator mobil, regional, unic în Republica Moldova, care vine cu o soluție pentru fermele crescătorilor de ovine și caprine din sudul Moldovei. Acest concept unic va oferi posibilitatea fermierilor de a-și valorifica produsele, de a crea o diversitate de produse din carne și de a accesa noi piețe de desfacere. Impactul pozitiv al investiției va contribui la dezvoltarea afacerilor pe termen lung”, notează Domnica Căpățină, administratoarea clusterului „Bacii Sudului”.

În 2022, în cadrul primului apel de granturi, alte patru clustere din Cahul și Ungheni au beneficiat de asistență în valoare de 100.000 euro fiecare.

Astfel, valoarea totală a suportului financiar a celor două ediții destinate clusterelor din regiunile Cahul și Ungheni se ridică la 800.000 euro.

Programul „EU4Moldova: Regiuni-cheie” (2019-2024) susține dezvoltarea social-economică inteligentă, incluzivă și durabilă în regiunile Cahul și Ungheni, pentru a asigura cetățenilor o calitate mai bună a vieții.

Programul are un buget total de 23 de milioane de euro, este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF).  

Consultări publice MAIA privind măsurile și condițiile specifice de subvenționare a investițiilor

Luminita Crivoi
-
0
Consultări publice MAIA privind măsurile și condițiile specifice de subvenționare a investițiilor

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare organizează luni, 22 mai 2023, ora 13:00-15:00, et. 10, în sala 1005 a ministerului (bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 162) consultări publice pe subiectul proiectului de Regulament privind măsurile și condițiile specifice de subvenționare a investițiilor.

Scopul proiectului este elaborarea măsurilor, domeniilor de intervenție și condițiile specifice de subvenționare a investițiilor din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural.

La discuții sunt invitate asociațiile de profil, reprezentanții instituțiilor interesate, precum și reprezentanții societății civile.

Proiectul de regulament și nota informativă sunt disponibile și pot fi consultate pe pagina web oficială MAIA, la rubrica Transparența decizională/Proiecte de documente.

Unica companie din Moldova specializată în producerea și prim-procesarea tutunului: 300 de ha și dorința de a reanima sectorul

Tatiana Caraman
-
0
Unica companie din Moldova specializată în producerea și prim-procesarea tutunului: 300 de ha și dorința de a reanima sectorul

De mai bine de 20 ani în raionul Criuleni activează unica companie specializată în producerea și procesarea tutunului, care anual cultivă circa 300 ha de tutun și produce peste 8-9 milioane de fire de răsad pentru piața internă și externă – Agos Green.

Deși compania investește sume enorme în construcția serelor moderne adaptate conform standardelor europene, cumpără utilaje și tehnică de ultimă generație, achită salarii competitive și oferă posibilitatea unui număr destul de mare de oameni de a-și câștiga existența acasă, aceasta nu are nici un suport financiar din partea statului. Statul puțin se implică, iar politica de subvenționare existentă nu prevede niciun ajutor financiar pentru fermierii care cultivă tutun. 

Sevastian Ivan, administratorul companiei Agos Green, povestește că, tot ceea ce a reușit să construiască, până la moment, se datorează entuziasmului și speranței că instituțiile responsabile vor realiza importanța și necesitatea acestui segment de producere și vor revizui mai multe acte legislative care pun piedici în dezvoltarea sectorului.

Conform datelor statistice europene, tutunul contribuie la creșterea economiei naționale și aduce venituri substanțiale țărilor producătoare și exportatoare, dar acest lucru este posibil doar în cazul unui sprijin legislativ și financiar din partea statului. 

Chiar dacă, pe parcursul anilor, au fost câteva încercări de revitalizare a sectorului, acestea s-au finalizat cu insucces. Antreprenorul a menționat despre necesitatea elaborării unor mecanisme fiscale favorabile activității agricole și susținerii financiare a ramurii prin intermediul subvențiilor din partea statului.

În primul rând, agricultorii duc lipsa de forță de muncă. În cadrul companiei activează zilnic peste 100 de persoane, care vin din diferite raioane ale țării, însă, numărul acestora se completează cu lucrători sezonieri, pe care, cu fiecare an, este tot mai complicat de găsit.

Din aceste motiv, este necesar de investit sume exorbitante pentru modernizarea utilajelor, iar împreună cu alte cheltuieli, agricultorii nu mai pot obține rezultate profitabile. 

În timpul vizitei, muncitorii erau antrenați la diverse etape de producere a răsadului în 30 de sere, pornind de la semănatul seminței de tutun, udarea, terotarea, plivitul și pregătirea răsadului pentru plantare.

În secția cu tehnică, mai mulți muncitori pregăteau utilajele necesare pentru plantarea răsadului în câmp. Acum este perioada cu cele mai multe provocări pentru agricultori deoarece toate lucrările trebuie realizate la timp, urmărind continuu prognozele meteorologice. Orice zi pierdută poate influența roada finală.

„Utilajele și echipamentele pe care le folosim pentru producerea răsadului și a tutunului sunt de producție italiană, care au fost procurate exclusiv cu mijloacele financiare proprii. Creștem trei soiuri de tutun Virginia, Barley și Moldovenesc, iar semințele pentru unele soiuri sunt importate din Brazilia, trec toate testările necesare și corespund cerințelor internaționale de calitate. Tot răsadul pe care îl creștem îl plantăm în câmpurile pe care le gestionăm. În viitor, ne propunem să asigurăm producătorii, care vor dori să cultive tutun, cu răsad de cea mai înaltă calitate. Avem interes din partea agenților economici, deja urmează să vedem cum vom putea conlucra cu ei”, ne-a povestit Sevastian Ivan.

La moment, compania gestionează, în total, 30 de sere pentru producerea răsadului de tutun, fiecare dintre ele fiind adaptată atât pentru creșterea răsadului, cât și pentru pregătirea pentru condițiile climaterice naturale, aici se dezvoltă sistemul radicular și se mărește rezistența.

În perspectivă, întreprinderea intenționează să mai construiască câteva sere moderne, dar și să extindă suprafețele cultivate cu tutun. 

Administratorul susține că dispun de teren pentru extindere, dar cu părere de rău, în ultimii ani, fermierii au decis să cultive mai mult cereale, decât tutunul, care este o cultură ce permite să obții valoare adăugată. 

„O economie puternică se bazează pe export și pe atragerea valutei în țară. Fiecare persoană decide pentru sine dacă este sau nu fumător, dar, cu regret, prin intermediul politicilor pe care le elaborează statul, nu face altceva decât să distrugă această posibilitate de a desfășura un business cu profit, deoarece se importă materia primă din țări precum Italia, Brazilia. În urma analizei anilor precedenți de muncă și colaborării cu statele europene pentru exportul tutunului, am dedus că cererea este, an de an, în creștere – datorită factorilor de producere internă, ce fac față tuturor cerințelor asortimentului și calității solicitate de statele europene. Uniunea Europeană este cointeresată în tutunul nostru, iar calitatea produsului și asortimentul pe care îl propunem este mereu în cerere.

În plus, companiile transnaționale au utilizat resursele locale și au perturbat piața prin monopolizarea sectorului de producere a tutunului și țigărilor. Companiile transnaționale inițiază producerea și procurarea frunzelor de tutun în țările care le permit să beneficieze de forță de muncă ieftine și sistem impozitar scutit, exportând marfa moldovenească calitativă în țările europene, în timp ce producătorii locali achitată toate impozitele, taxele, accizele, TVA, și sunt limitați în posibilitatea distribuției mărfii pe piața europeană.”  

În cadrul companiei se folosesc două tipuri de uscare a tutunului: naturală sau solară, care este folosită în cazul soiurilor moldovenești și uscarea cu aparate electrice, ce utilizează curentul electric și gazele.

„În anul trecut, din cauza prețurilor care au fost stabilite pentru gaz, dar și energie electrică cheltuielile au fost extrem de mari. Pe parcursul perioadei de vară am înregistrat cheltuieli de peste 12 milioane de lei, și acestea continuu să fie în creștere, indiferent de sezon”.

În anul 2022 au fost supuse uscării, cu aparate electrice, peste 400 de tone de frunze de tutun, în cele peste 55 de blocuri de uscare conectate la gaz.

Una dintre probleme majore este prețul excesiv pentru servicii lunare de apă, gaz și căldură, în special luând în considerare că durata sezonul de semănare în caserole începe în perioada rece a anului – ianuarie și februarie.

Deși costul de menținerea a serilor este destul de mare, acesta nici nu se compară cu cheltuielile pe care le suportă producătorii de tutun pentru procesul de uscare de sezon a masei verde.

Cheltuielile excesive suportate pe servicii în sezonul rece 2022-2023 au un impact negativ asupra tuturor producătorilor, iar sumele achitate ajung la cifre record, dacă e să comparăm cu ultimii ani.

„În ceea ce ține de soiul moldovenesc pe care îl cultivăm, pot să vă spun că l-am reanimat, începând cu anii 2009-2010, și acum îl cultivăm cu succes, deși nu este înregistrat în Catalogul soiurilor de plante, este foarte solicitat astfel că, circa 60% din ceea ce producem este anume acest soi. Chiar dacă Institutul Selecția nu-l mai deține, el se păstrează ca fond genetic”.

În anul curent, compania a investit în construcția a patru blocuri de sere moderne, adaptate conform tehnologiilor europene.

„Serele dispun de două straturi de peliculă a câte 200 de microni fiecare, astfel că, toată umiditatea care se formează nu cade peste răsaduri și nu le afectează. Este o construcție absolut nouă, pe care noi am adaptat-o. În plus, se utilizează un preparat special importat din UE ce se folosește pentru crearea protecției, care nu permite pătrunderea razelor solare în interior. Sunt tehnologii care necesită investiții, dar care sunt în final justificate”.

Sevastian Ivan a explicat că tehnica pentru plantarea în câmp, la fel, a fost importată din Italia și a fost ajustată conform cerințelor înaintate de companie.

Aceste utilaje permit o economie destul de mare la apa pe care o utilizează la plantare. Dacă anterior se foloseau circa 70 de tone de apă, acum folosesc doar 4,5-5 tone de apă.

„Combina de recoltat, la fel, a fost construită conform propriilor necesități, este o mașină foarte complicată pe care am cumpărat-o acum doi ani. Doar asamblarea a durat 1,5 ani. Recent, am mai procurat și conectat cazane noi pentru camerele de uscare și fermentare. Acestea sunt automatizate și permit reglarea temperaturii și a umidității, pentru ajustarea procesului tehnologic corect. Avem o mare problemă cu operatorii pentru gestionarea acestui utilaj, de multe ori suntem nevoiți să ne implicăm personal. În această secție, lucrează 10 persoane, dar am mai avea nevoie de câteva. Regularea temperaturii și umidității este o muncă non-stop, 24 ore, pentru că o simplă greșeală poate afecta calitatea unui volum semnificativ de tutun.”

În cadrul companiei au loc cele mai importante procese din producerea tutunului și anume creșterea răsadului, a tutunului și prim-procesarea.

După recoltare, frunzele de tutun sunt depuse în camerele de uscare și fermentare. Fermentare are loc pe parcursul a 15 zile. Atunci când are loc fermentarea, se îmbunătățesc calitățile gustative și se uniformizează umiditatea frunzelor, ceea ce permite ca acestea să se păstreze o perioadă mai îndelungată de timp.

Produsul final, frunzele de tutun, sunt exportate în Germania, cu care compania colaborează de mai bine de 7-8 ani.

„Pe piața externă cererea este în creștere, dar capacitățile pe care le avem noi sunt limitate, reieșind din circumstanțele create. Începând cu luna iulie și până în noiembrie – este perioada în care se consumă cea mai mare parte de energie electrică și gaze, deși și în celelalte luni se muncește destul de mult. Creșterea volumurilor agricole și a exporturilor, care nemijlocit duc la creșterea resurselor financiare rămase în țară și ale investițiilor financiare, este un avantaj atât pentru stat, cât și pentru producători – lucru care nu poate fi realizat fără echipamente moderne și reabilitarea serelor și echipamentelor.
În plus, statele europene apreciază calitatea tutunului exportat de compania noastră, dar necesitățile investiționale pentru creșterea volumelor sunt atât de mari, că compania nu poate face față cererii internaționale fără sprijin financiar adițional”.

„Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este lipsa forței de muncă, din cauza emigrării masive a populației. Recoltarea, fiind un factor important în procesul de producere a tutunului, este grav afectată de lipsa brațelor de muncă. Anume din acest considerent, în plin sezon, pornim combina ca să nu întârziem cu recoltarea, dar și să substituim numărul de persoane pe care nu le avem. Chiar dacă Agos Green antrenează în câmpul muncii atât muncitori sezonieri, cât și muncitori permanenți (care lucrează în perioada sezonului rece) menținerea unui număr necesar de angajați este un lucru practic imposibil. Sezonul rece este caracterizat prin cheltuieli și investiții mari necesare pentru pregătire unui nou sezon agricol, ceea ce înseamnă că veniturile scăzute trebuie să acopere și munca angajaților permanenți. Perioada de vară este una și mai dificilă, întrucât muncitorii sezonieri nu sunt de încredere din cauza concurenței sezoniere în sectorul agricol. În aceste cazuri, realizarea lucrărilor pot fi stopate și producătorii suportă consecințele, în mod special când fiecare zi, în timpul sezonului, poate fi influențată și de schimbările meteo”.

Inclusiv, administratorul subliniază despre modificările operate în Legislația muncii, care îngreunează angajarea personalului suplimentar.

„Pentru a instrui o persoană în toate procesele de muncă este nevoie de cel puțin o lună de zile, însă, din diverse motive, aceasta pleacă și este nevoie de timp adițional pentru a instrui o persoană nouă de la zero. Fluxul continuu afectează activitatea, astfel că suntem gata să conlucrăm și cu Biroul de Migrație pentru a identifica soluții în ceea ce ține de angajarea personalului din alte țări. În acest context, am început lucrările pentru construcția unui cămin cu camere de odihnă, cantină și camere de baie pentru muncitorii care vor veni de peste hotarele țării”.

Sevastian Ivan a mai amintit că, pentru reanimarea sectorului de producere a tutunului este nevoie de mai multe investiții pornind de la producerea de răsad, construcția serelor, modernizarea utilajelor și tehnicii pentru creșterea tutunului în câmp, cum ar fi cultivatoare, combine, stropitori, construcția căsuțelor pentru uscarea tutunului la soare, construcția blocurilor de uscare pe bază de foc, etc. 

„În ceea ce ține de piața de desfacere, putem spune avem multe căi de acces spre exportul european, luând în considerare experiența țărilor cum ar fi Italia, România, Polonia. Dar aici desigur că, trebuie să intervină statul prin elaborarea politicilor de susținerea a producătorilor autohtoni, așa cum este în cazul Poloniei, unde statul impune companiile transnaționale să cumpere o anumită cantitate de tutun de la companiile autohtone. Inclusiv, nu putem să nu amintim și despre politicile de subvenționare a producătorilor de tutun. Necesitatea implicării Asociației de profil, care ar veni cu propuneri de susținere pentru producători este extrem de importantă.

Participăm la multe expoziții, inclusiv internaționale și cunoaștem foarte bine care este situația pe piețele externe. Sunt foarte multe acțiuni ce trebuie întreprinse în mod urgent, dacă se dorește cu adevărat salvarea acestui sector. Noi suntem gata să oferim tot suportul, să ne implicăm și să ajutăm cum putem, lucru pe care îl facem activ în prezent, pentru că știm sigur că valorificarea întregului potențial al acestei culturi poate genera profituri înalte”.

Un impediment major în dezvoltarea sectorul îl constituie și majorarea accizelor la produsele din tutun, care, după cum specifică reprezentanții companiei Agos Green, nu fac altceva decât să încurajeze importul materiei prime și să distrugă și ultimele hectare cu tutun autohton.

Amintim aici că, tutunul este cultura ce a fost cultivată pe suprafețe extinse în toate raioanele țării până în anii `90.

În ultimii 30 de ani, sectorul de producere a tutunului este într-un continuu declin. Investițiile majore și lipsa profiturilor influențează alte companii agricole să investească în cereale și alte culturi. 

Conform datelor prezentate de MAIA, încă de la începutul anilor 1990, suprafețele productive de tutun din Moldova au început să scadă semnificativ, iar în prezent ocupă circa 300 de hectare. 

În anii 80 ai secolului XX, Moldova era cel mai mare producător de tutun brut din Europa de est și cel mai mare furnizor al acestui produs din URSS. La mijlocul anilor 70 și 80 ai secolului trecut, în producția de tutun erau implicate 55-65 de mii de persoane în cadrul a 450-530 de gospodării.

„Acest lucru trebuie ameliorat, pentru că tutunul este o cultură care mereu va fi solicitată pe piața mondială, iar producătorii locali sunt acei care pot contribui nemijlocit la creșterea indicilor economici pentru Republica Moldova”, a mai adăugat Sevastian Ivan.

Fermieri: Am aplicat erbicidul Citadel toamna. Erbicidarea de primăvară nu a mai fost necesară

Luminita Crivoi
-
0
Fermieri: Am aplicat erbicidul Citadel toamna. Erbicidarea de primăvară nu a mai fost necesară

Erbicidarea din toamnă a grâului și orzului oferă o dezvoltare mai bună a culturii, menținând sub control principalii concurenți ai plantei de cultură încă din primele faze ale dezvoltării, adică atunci când aceasta este mai vulnerabilă.

Unul dintre erbicidele promițătoare în controlul eficient al buruienilor monocotiledonate, inclusiv iarba vântului, cât și dicotiledonatelor anuale, este Citadel®, ce se remarcă printr-un control de lungă durată al buruienilor problemă în culturile de cereale păioase.

Citadel® este omologat pentru erbicidarea culturilor de grâu, orz de toamnă, triticale și secară, iar în toamna 2022 mai mulți fermieri au mizat pentru acesta la erbicidarea grâului de toamnă.

Datorită celor trei substanțe active (diflufenican, penoxsulam și florasulam) ale erbicidului Citadel®, nu a fost necesară erbicidarea de primăvară, iar culturile sunt curate chiar și acum, spun fermierii.

„Citadel® este un produs nou pentru noi, iar pentru că ne place să testăm diferite produse, iar de performanța produselor Corteva suntem convinși, am aplicat Citadel® pe suprafața de 100 de hectare cultivată cu grâu de toamnă, pentru a aprecia calitatea acestuia. Grâul a fost semănat după doi premergători: rapiță de toamnă și floarea-soarelui.

Am lucrat la norma de 1 l/ha, iar cultura se află în faza de 1-3 frunze. Recomand Citadel® în special în condiții de toamne cu multe precipitații, deoarece cele trei substanțe active asigură controlul eficient. Rezultatul pe câmpurile semănate după rapiță sunt foarte bune, a lăsat câmpul curat, inclusiv distrugând samulastra de rapiță.

La moment, fiind luna mai, nu am efectuat suplimentar tratamente. Am testat și pe suprafața mai mică, unde grâul era semănat după floarea-soarelui, unde unica problemă rămasă e o parte din samulastra. Astfel, recomand cu încredere acest erbicid tuturor fermierilor”, specifică Valeriu Pârău, agronom SRL Agropopuros.

Rezultate similare au fost obținute și de alți fermieri, astfel că aceștia planifică extinderea suprafețelor tratate și recomandă și altor fermieri să testeze erbicidul Citadel®.

„Am aplicat Citadel® din toamnă la grâu pe suprafața de 160 de hectare, iar rezultatele sunt foarte bune. Nu am avut nevoie de erbicidarea de primăvară, deoarece câmpul este curat. Este un produs inovativ pe care la sigur îl vom utiliza și în sezonul următor. Recomand și altor fermieri să-l testeze pentru a se convinge de eficiența acestuia”, a spus Vasile Țurcan, SRL Miturix Agro.

„Avantajul principal este acela că nu am fost nevoiți să facem încă o erbicidare în primăvară. La-m testat pe suprafața de 300 de hectare, pe sole diferite, iar rezultatele sunt foarte bune. În perspectivă, planificăm să aplicăm Citadel pentru erbicidarea grâului de toamnă pe toată suprafața. Este, într-adevăr, erbicidul care merită a fi testat de fiecare fermier”, Ion Babără, SRL Valea Sofiei.

Citadel® are acțiune atât la nivelul solului cât și la nivel foliar, având un efect foarte bun chiar și în condiții mai puțin favorabile.

Erbicidul poate fi aplicat începând cu faza de o frunză până la stadiul culturii tratate de 3 frați (BBCH 11-23), cu excepția culturii de secară, unde se aplică până la 3-4 frunze (BBCH 11-14), iar buruienile dicotile să nu depășească faza de 4 frunze.

Citadel® se aplică când temperatura aerului este cuprinsă între 5 și 25 grade C, pe plantele neatacate de boli și dăunători, neafectate de îngheț, secetă și umiditate excesivă.

Mariana Pîslaru, producătoare de fructe: Putem extinde piața de desfacere, dar nu trebuie să permitem exportul la niciun lot de calitate proastă

Luminita Crivoi
-
0
Mariana Pîslaru, producătoare de fructe: Putem extinde piața de desfacere, dar nu trebuie să permitem exportul la niciun lot de calitate proastă

Diversificarea piețelor de desfacere este unul dintre obiectivele de bază ale producătorilor moldoveni de fructe. Dependența în mare parte de o singură piață de desfacere a afectat mult activitatea acestora, în special în condițiile anului 2022.

Astfel, în ciuda unei concurențe acerbe, unii producători își „croiesc drumul” pe noi piețe, demonstrând calitatea fructelor și faptul că Moldova poate deveni un partener de încredere pe termen lung.

Una dintre măsurile întreprinse în acest sens, este participarea la expoziții internaționale, cum ar fi Macfrut desfășurată recent la Rimini, Italia, unde se discută direct cu potențiali parteneri și sunt prezentate avantajele pe care le oferă Moldova în comerțul internațional cu fructe.

Mai multe detalii despre importanța participării la vizite de studiu și expoziții internaționale, obiectivele pentru noul sezon, dar și impedimentele ce la moment împiedică producătorii autohtoni de fructe să fie competitivi ne-a oferit producătoarea de cireșe Mariana Pîslaru, SRL STARAGRO GROUP, participantă a târgului Macfrut, alături de asociația Moldova Fruct.

„Republica Moldova se află într-o perioadă importantă de tranziție, în care fiecare producător trebuie să depună efort maxim pentru a demonstra că suntem parteneri de încredere care pot livra fructe de calitate. Atunci când vorbim de credibilitate, trebuie să fim conștienți de faptul că la moment Moldova încă nu este o țară producătoare de fructe calitative recunoscută la nivel internațional, astfel că orice lot livrat necalitativ ne întoarce cu câțiva ani înapoi. Există o concurență importantă asigurată de țările deja bine cunoscute, iar multe tehnologii și soiuri pe care vrem să le oferim nu corespund cerințelor pieței”, specifică Mariana Pîslaru.

Având una dintre cele mai performante livezi de cireș din țară, cu sistem de irigare, plasă antiploaie și antigrindină, soiuri ce corespund cerințelor pieței și o experiență de peste 10 ani, compania continuă să investească, Mariana Pîslaru menționând că acest lucru este absolut necesar, mai ales că vorbim de o perioadă de tranzit, în care obiectivul principal este identificarea noilor parteneri externi.

„Dacă e să vorbim de participarea la Macfrut, în principiu, am realizat toate obiectivele propuse. Au fost și mulți vizitatori noi care și-au dorit discuții. Am rămas plăcut surprinși de faptul că mulți manageri ai companiilor din alte țări au dorit personal să ne cunoască, aflând despre tehnologiile și standardele pe care le implementăm. Am înțeles, în urma expozițiilor la care particip, că e real să ne extindem piața de desfacere. Nu putem vorbi de cantități mari de la început, dar sunt sigură că în acest sezon „vom sparge gheața” în Țările Baltice cu primele exporturi de cireșe autohtone de calitate”.

Prețurile la moment oferite pentru fructe pe noi piețe de desfacere sunt destul de mici, în raport cu investițiile făcute și așteptările producătorilor, astfel că descurajează pe o parte din aceștia să-și adapteze producția. Producătoarea are o explicație și o altă prognoză pentru acest fapt.

„Chiar dacă nu avem profitul pe care ni-l dorim acum, acum facem investiții pentru anii următori. La moment, avem drept obiectiv să creăm o „cărărușă ”, cel puțin un prim pas în obținerea credibilității din partea consumatorilor și importatorilor, pentru ca ulterior să putem exporta și să avem „drumul nostru”.

Când vom crește fructe de o calitate similară celor din Grecia, Spania, Turcia sau Germania, atunci și vom fi competitivi pe piață și vom avea prețuri bune. Fără de calitate, nu putem cuceri vreo piață. Importatorii care colaborează cu noi își asumă o responsabilitate mare, deoarece nu ne cunosc încă. De aceea, nu trebuie să permitem exportul fructelor de calitate proastă. Dacă vom avea astfel de exporturi, asta înseamnă să ne afectăm grav imaginea noastră ca țară exportatoare pe mulți ani înainte”.

Atunci când vorbim de cireșe, putem concura pe piața externă cu soiuri tardive, oferindu-le la un preț avantajos. În sezonul anterior, principalele piețe de desfacere pentru fructele produse în cadrul întreprinderii STARAGRO GROUP din Ustia, Dubăsari au fost Rusia, Ucraina și Țările de Jos.

În general, potrivit datelor Serviciului Vamal, Republica Moldova a exportat în 2022 14342 de tone de cireșe în nouă țări, realizându-se, în premieră, exportul de cireșe în Olanda, de către Mariana Pîslaru.

„Exportul în Țările de Jos în anul 2022 a fost unul de probă. Datorită faptului că anul trecut am livrat fructe de calitate, pentru acest an avem deja stabilit un contract de livrare. Respectiv, pe o piață am reușit deja să ne afirmăm, cel puțin în prima etapă, acest lucru trebuie realizat etapizat și pentru altele. Pentru întreprinderea noastră, următorul scop, precum am menționat, sunt Țările Baltice, în ciuda faptului că nu sunt considerate unele dintre cele mai oportune piețe, din cauza unor dificultăți la capitolul legislație, sunt determinată să facem livrări”.

Datorită discuțiilor directe cu importatorii, producătoarea menționează că obține o analiză corectă privind cerințele față de fructe.

„Țările Nordice, care sunt un obiectiv la fel de important pentru noi la capitolul exporturi, preferă soiuri mai târzii de cireșe, cum ar fi Kordia, Regina. Fructele sunt apreciate pentru aspect, sunt solicitate cireșele negre, rotunde, cu codița lungă.

Ce ține de piața caiselor, având și o plantație recent intrată pe rod, Mariana Pîslaru spune că acest sezon se arată promițător pentru producătorii din regiunile ce nu au fost afectate de înghețuri.

„Livezile de cais din partea de sud a Europei nu au fost afectate de înghețuri, restul însă au avut de suferit. Astfel, se așteaptă prețuri destul de bune. Pentru noi, acest fruct este relativ nou, deoarece livada abia a intrat pe rod, astfel că avem mai puțină experiență la capitolul comercializare”.

Mariana Pîslaru menționează că orice investiție merită să aibă la bază un proiect și o analiză amplă, Moldova însă a pierdut multe oportunități și au fost făcute multe greșeli, din cauza lipsei acesteia.

„Atunci când vorbim de un business horticol, analiza pieței pentru alegerea speciei, soiurilor, dar și alegerea terenului pretabil, instalarea sistemului de irigare și respectarea tehnologiei de producere sunt indispensabile în obținerea ulterioară a profitului”.

Totodată, atunci când vorbim de probleme în general, lipsa cercetării și testării soiurilor, tehnologiilor populare peste hotare, dar și lipsa informațiilor privind analiza piețelor oportune ne afectează mult. Astfel, acest risc și-l asumă producătorul, din propriile investiții.

„În orice business există o marjă de eroare. Spre regret, la noi în țară marja aceasta a ajuns a fi foarte mare. Am investit bani mulți, am învățat din propriile greșeli, am defrișat multe plantații cu soiuri ce nu sunt pretabile. Evident, urmează încă alte încercări, dar toate acestea sunt prea costisitoare, atât la capitolul bani, cât și timp pe care îl pierdem până ajungem să vindem fructe pe o anumită piață, iar locul este luat de către alte țări, ce reușesc între timp să se afirme. Avem nevoie și de cooperative. Spre regret, la noi cooperarea este foarte slab dezvoltată. Toate aceste lucruri au stagnat mult dezvoltarea sectorului autohton de producere a fructelor”.

Amintim că, pentru a-și extinde piețele de desfacere companiile autohtone pot participa la târguri și expoziții internaționale, iar o parte din cheltuielile de participare pot fi acoperite prin intermediul Programului Bridge.

În acest an, Agrobiznes, în premieră, a fost partener media al expoziției Macfrut, iar o parte din cheltuieli au fost rambursate prin intermediul Programului Bridge.

„Agrobiznes își propune să intensifice relațiile de colaborare cu partenerii externi prin intermediul celor trei platforme pe care le dezvoltă, analizând tendințele pieței internaționale și promovând bunele practici în rândul producătorilor, astfel încât producția autohtonă să corespundă cerințelor acestora. Suntem bucuroși pentru oportunitatea oferită de Programul Bridge, realizat de Proiectul Tehnologiile Viitorului „Innovate Moldova”, proiectul USAID „Competitivitate și Reziliență Rurală”, cu susținerea Agenției de Investiții/Invest Moldova Agency, USAID, Guvernul Suediei și suntem siguri de faptul că acest program va avea un impact bun asupra dezvoltării relațiilor externe ale sectorului agricol din Moldova”, a menționat Sergiu Jaman, fondatorul Agrobiznes.

Detalii despre Programul Bridge găsiți accesând acest link.

PRIAevents organizează prima conferință pe teme de Employer Branding la Chișinău

Luminita Crivoi
-
0
PRIAevents organizează prima conferință pe teme de Employer Branding la Chișinău

PRIAevents, având ca și parteneri principali Kaufland Moldova, Lucru.md și Vector anunță organizarea unui eveniment deosebit în Republica Moldova – Pria Employer Branding&HR Conference.

Evenimentul va avea loc pe 16 mai 2023, de la ora 9:30, la Digital Park.

Într-un context în care lumea încă se recuperează de pe urma pandemiei și se confruntă cu un deficit semnificativ de forță de muncă, menținerea pasului cu tendințele employer branding pe piața muncii este crucială.

Astfel, Employer Branding Management a devenit mai important ca niciodată, iar organizațiile sunt invitate să-și regândească strategiile de achiziție și reținere a angajaților.

Pria Employer Branding&HR Conference oferă angajatorilor din Moldova oportunitatea de a fi la curent cu cele mai noi tendințe în employer branding, recruitment, legislație și fiscalitate în HR.

Prin intermediul analizelor, studiilor de caz și exemplelor prezentate, participanții vor putea învăța și îmbunătăți activitatea lor. Mai mult, conferința oferă o platformă unde companiile pot comunica valorile lor, politica de employer branding și beneficiile angajaților actuali și viitori.

Problema retenției angajaților este tot mai prezentă în companii, de aceea este esențial să se implementeze strategii pe termen mediu și lung pentru îmbunătățirea culturii organizaționale.

În acest context, Generația Z, care va reprezenta aproximativ un sfert din forța de muncă în următorii doi ani, impune o adaptare a proceselor de recrutare pentru a răspunde așteptărilor acestei noi generații de angajați.

Pe măsură ce importanța employer branding-ului continuă să crească, companiile se vor concentra tot mai mult pe alinierea activității lor cu strategiile generale de marketing și comunicare. Rolul managementului strategic al employer branding-ului devine astfel esențial în cadrul afacerilor actuale.

Vă invităm să vă alăturați la acest eveniment deosebit în Republica Moldova – PRIA EMPLOYER BRANDING&HR Conference din 16 mai 2023. Împreună, vom uni comunitatea HR pentru a împărtăși cele mai bune practici, idei și opinii pentru a prospera.

Evenimentul va reuni companii din toate sectoarele de business, reprezentanți ai universităților și studenți, recruiteri, profesioniști. Agenda detaliată a evenimentului, inclusiv temele abordate și speakerii confirmați, poate fi consultată aici.

Expert: Constat un dezinteres major al moldovenilor față de agricultură. Moldova se poate transforma într-un deșert alimentar

Luminita Crivoi
-
1
Expert: Constat un dezinteres major al moldovenilor față de agricultură. Moldova se poate transforma într-un deșert alimentar

Mulți tineri din țara noastră nu conștientizează valoarea agriculturii, pe care o consideră mai degrabă o sursă de câștig decât un domeniu de vocație, constată un voluntar al Programului USAID „Farmer-to-Farmer”, implementat de CNFA Moldova.

Astfel, la întrebarea expertului american Brent van Dyke, care s-a aflat recent în Moldova într-o vizită de voluntariat, de ce au ales medicina veterinară, 80 la sută din aproximativ 100 de studenți au afirmat că de dragul banilor, iar 20 la sută – din vocație.

În opinia voluntarului, dacă generațiile viitoare nu vor înțelege care este rolul agriculturii în asigurarea bunăstării generale a țării și a populației, Moldova se poate transforma rapid într-un deșert alimentar.

Expertul afirmă că atunci când o țară ajunge să nu se poată hrăni singură, ea se poate confrunta cu probleme de securitate alimentară și, de aceea, consideră că producerea agricolă și educația agricolă trebuie să devină o prioritate națională.

Consultantul în agricultură Brent Van Dyke este din New Mexico, SUA, și a vizitat luna trecută țara noastră cu scopul de a evalua practicile existente în domeniul creșterii vacilor de lapte, de a oferi instruire și consultanță.

Asistența voluntarului s-a axat, în principal, pe cele mai bune practici de adăpostire a animalelor, de nutriție a vacilor de lapte pe parcursul ciclului reproductiv, pe combaterea bolilor, reproducere, elaborarea unor rații echilibrate.

Expertul constată existența în Moldova a unor ferme-model de bovine și recomandă, între altele, creșterea investițiilor în furaje de calitate, îmbunătățirea geneticii la bovine, modernizarea proceselor de producție, depozitarea corectă a bălegarului.

Dăunătorii viței de vie, deficiențele de prindere a butașilor

Alfred Ștefan
-
0
Dăunătorii viței de vie, deficiențele de prindere a butașilor

În acest articol, propun să facem o trecere în revistă a principalilor dăunători identificați în plantațiile viticole, ce au fost supuse reconversiei viței de vie. Odată cu programele de reconversie a soiurilor, la nivel național au fost replantate peste 25% din total, conform statisticilor ONVPV și OIV, dar circa 45% din totalul exploatațiilor viticole profesionale.  

Pentru că de foarte multe ori am întâlnit diverse deficiențe de prindere a butașilor plantați în parcelele viticole de an I și II, voi clasifica dăunătorii întâlniți în doua grupe, și anume:

Dăunătorii de sol – ce produc pagube sistemului radicular: Xiphinema sp., Meloidogyne incognita -nematodul rădăcinilor, Phylloxera vastatrix – filoxera.

Polyphylla fullo– cărăbușul marmorat, Othiorrhynchus sulcatus – gărgărița rădăcinilor de vie, Melolontha melolontha – cărăbușul de mai, Anomala vitis -cărăbușul verde al viței de vie, sunt specii polifage care produc pagube sistemului radicular, dar sunt și dăunătorii ce produc pagube aparatului foliar.

La cei menționați adaug: Tetranychus urticae – acarianul roșu comun, Calepitrimerus vitis – acarianul ruginii viței de vie, Eriophyes (Colomerus) vitis – păianjenul galicol al viței de vie, Pulvinaria vitis – păduchele țestos al viei, Lepidosaphes ulmi – păduchele virgulă;

Anaphotrips vitis – tripșii viței de vie; Lethrus apterus – forfecarul, Byctiscus betulae – țigărarul, Peritelus familiaris – gărgărița mugurilor viței de vie, Hyphantria cunea – omida păroasă a dudului, Lygus spinolay – ploșnița verde a viței de vie, Sparganothis pilleriana – molia frunzelor viței de vie, Peribatodes rhomboidaria – cotarul cenușiu al viței de vie, Vesperus strepens, Polyphylla fullo –cărăbușul marmorat;

Puricele de pământ Psylliodes chrysocephala

Cicade: Stictocephala bisonia – cicada gheboasă, Scaphoideus titanus – cicada vector a flavescenței, Hyalesthes obsoletus – cicada vector a fitoplasmozei  lemnului negru, Zygina rhamni – cicada verde (italiană) a viței de vie, Metcalfa pruinosa – cicada meliferă, Empoasca vitis – cicada verde a viței de vie;

Detalii despre Flavescența aurie pe acest link.

Trialeurodes vaporariorum – musculița albă de seră, Deroceras sp. – limaxul cenușiu, Helix pomatia – melcul de grădină, Lepus europaeus – iepurele de câmp. 

Modul de dăunare al speciilor încadrate ca producând daune sistemului radicular sunt diferite. Pentru nematozi, aparținând genului Xiphinema, modul de dăunare este acela de a înțepa straturi succesive de celule distrugând citoplasma, acesta fiind și mecanismul de transmitere al virozelor de către nematozi.

Cele mai răspândite viroze întâlnite sunt: Grapevine fanleaf nepovirus, Grapevine chrome mosaic virus, etc.  

Meloidogyne incognita – nematodul galicol al rădăcinilor, adulții fiind endoparaziți, depun ouăle în interiorul țesuturilor vegetale producând gale (hipertrofii) de culoare albicioasă cu aspect lemnos.

Cirulația sevei fiind întreruptă prin intermediul acestor hipertrofii duce la putrezirea rădăcinilor implicit la dezechilibru de creștere a aparatului foliar, frunze de dimensiuni mici și reduse ca număr. 

Agriotes lineatus – viermii sârmă (gândacii pocnitori) – din multitudinea diferitelor plante de cultură, larvele rod părțile subterane ale vițelor tinere și sapă galerii în profunzime, frecvent, rod țesuturile fragede al butașilor tineri la punctul de altoire.

Melolontha melolontha –cărăbușul de mai, Anomala vitis – cărăbușul verde al viței de vie, Polyphylla fullo – cărăbușul marmorat, Otiorhynchus sulcatus – gărgărița rădăcinilor de vie, larvele acestora sunt extrem de polifage și atacă rădăcinile diverselor culturi.

Modul de dăunare este oarecum identic provocând pagube în vetre asupra sistemului radicular.

Combaterea acestor dăunători de sol poate fi controlată cu ajutorul nematocidelor. Lipsa utilizări lor este o problemă cauzată și de lipsa eligibilității cheltuielilor de dezinfecție a solului din programele de reconversie.

Sugerez fermierilor de a solicita organelor abilitate reintroducerea acestei etape ca fiind obligatorie în procesul de reconversie al soiurilor și introducerea cheltuielilor de dezinfecție a solului ca fiind cheltuială eligibilă.

Acarienii sunt considerați dăunătorii ce produc pierderi însemnate aparatului foliar în plantațiile tinere începând cu fenofaza de dezmugurit.

Calepitrimerus vitis – acarianul ruginii viței de vie, produce „acarioza viței de vie” ca urmare a hrănirii (înțepăturilor) femelelor deutogine hibernale și apoi a larvelo generației I.

Alte aspecte de dăunare sunt atrofierea lăstarilor în curs de dezvoltare, aspectul de „scurt-nodare” parazitară, lăstarii ramificați „mătură de vrăjitoare”, frunzulițe mici cu pilozitate abundentă necaracteristică soiului.

Colomerus vitis – păianjenul galicol al viței de vie, atacă în grupuri pe partea inferioară a frunzei înțepând țesuturile pentru a extrage sucul celular, moment în care saliva insectei ce conține enzime acționează asupra celulelor parenchimatice și epidermale, provocând hipertrofierea țesuturilor sub forma unor umflături (bășicări) ce poartă numele de erinoza viței de vie.

Combaterea chimică este una facilă, dar fără a corecta simptomele tipice de erinoză, blochează proliferarea populațiilor de acarieni.

La atingerea PED (pragului economic de dăunare) PED >10% lăstari cu simptome de atac, în fenofaza de 2-3 frunzulițe se impun efectuarea de tratamente cu acaricide sau cu produse de contact pentru combaterea făinării(sulf, Karathane). 

La înființarea noilor plantații de viță de vie, recomand utilizarea butașilor altoiți ce au fost supuși în prealabil tratamentelor termice.

Termoterapia la butașii de viță de vie este o metodă de tratare cu ajutorul temperaturii ridicate pentru a distruge dăunătorii care ar putea afecta butașii, prin imersarea lor în apă încălzită la o temperatură de 50-55 grade Celsius timp de 30-60 de minute.

Metodele biologice de combatere a acarienilor prin intermediul entomofaunei utile este limitată de o serie de specii prădătoare: Typhlodromus sp., Stethorus punctillum, Orius majusculus, Chrysoperla carnea, Malacocarpus chlorizans, Oligota flaviventris, etc.

Cicadele sunt insectele vector ce produc fitoplasmozele viței de vie. Scaphoideus titanus – cicada vector a flavescenței, Flavescence doree, Hyalesthes obsoletus –cicada vector a fitoplasmozei înnegririi lemnului Bois noir.

Insecta vector se hrănește cu planta infectată și absoarbe fitoplasma prin sucțiune, apoi, în cursul perioadei de incubație, fitoplasma se multiplică în glandele salivare ale insectei fiind transmisă apoi către plantele sănătoase, infectându-le. Combaterea acestor insecte vector este principala luptă împotriva transmiterii fitoplasmozelor viței de vie.

Alte insecte ce produc daune ale aparatului foliar sunt: Anomala vitis -cărăbușul verde al viței de vie, Lethrus apterus – forfecarul, Byctiscus betulae – țigărarul, Peritelus familiaris – gărgărița mugurilor viței de vie, Hyphantria cunea – omida păroasă a dudului, Lygus spinolay – ploșnița verde a viței de vie, Sparganothis pilleriana – molia frunzelor viței de vie, Peribatodes rhomboidaria – cotarul cenușiu al viței de vie.

Față de cei menționați mai sus, întâlnim dăunători ce produc daune strugurilor în plantațiile viticole intrate pe rod, depreciind sau ducând chiar la pierderi importante de producție: Eupoecilia (Clysia, Cochylis) ambiguela – cochilisul viței de vie, Lobesia (Polychrosis) botrana – eudemisul /molia verde a viței de vie, Vespula germanica – viespea strugurilor, Drosophila melanogaster – musculița strugurilor, Drosophila suzukii – musculița orientală a fructelor. 

Vezi aici detalii despre Pagube provocate de specia Lobesia botrana la vița de vie.

1...336337338...1.994Pagina 337 din 1.994