Cum putem limita pagubele provocate de grindină la vița de vie

Alfred Ștefan
-
0
Cum putem limita pagubele provocate de grindină la vița de vie

Dintre plantele cultivate, vița de vie este una dintre cele mai afectate de acest factor de risc – grindina, mai ales în zona colinară unde furtunile cu grindină sunt mai frecvente în timpul sezonului estival.

La daunele directe se adaugă daunele propagate, ce pot ajunge la distrugerea totală a producției de struguri.

Recuperarea plantelor afectate va depinde în principal de intensitatea grindinei, stadiul vegetativ, vârsta plantației, soiul (foliajul), starea nutrițională a butașilor, expunerea podgoriei și eventualele forme/intervenții de relief adoptate.

Într-o serie considerabilă de evaluări ale daunelor provocate de grindină la vița de vie în ultimii ani în diferite fenofaze de creștere, am observat câteva aspecte ce vă pot fi de folos în managementul gestionării minimizării pagubelor.

Principalul element ce trebuie luat în considerare pentru a decide dacă vom interveni și cum este dat de: intensitatea pagubei, stadiul de dezvoltare al vegetației și ciorchinilor.

În funcție de perioada de vegetație a plantației, putem considera foarte devreme  corespunzător BBCH 12-13 a doua/a treia frunzuliță vizibilă – începutul lunii mai și BBCH 55 Butonii florali sunt izolați(separați), timpurii – cele din perioada de înflorire BBCH 60 – Înainte de înflorit/ BBCH 69 – Sfârșitul înfloritului, dezvoltarea boabelor BBCH 71 – Începutul dezvoltării boabelor – BBCH 79 – Compactarea ciorchinelui, tardive – BBCH 81 – Începutul coacerii boabelor.

Gestionarea pagubelor produse de grindină în prima perioadă de vegetație

Furtunile cu căderi de grindină considerate foarte devreme, de la înmugurire, pot provoca efecte similare cu cele ale unui îngheț târziu de primăvară, tot lăstarul lovit este în general desprins de pe coardă și în funcție de intensitatea/dimensiunea grindinei, se va produce o reducere mai mult sau mai puțin drastică de producție (funcție de soi), deoarece lăstarul pornit din mugurele secundar poate emite sau nu lăstari cu rod.

grindina vița de vie

Am întâlnit această situație anul trecut când în data 04.05.2022 în localitatea Panciu căderile de grindină au produs pagube distrugând peste 80% din lăstarii principali, iar cei secundari au compensat parțial pierderea de producție. 

În acest caz, tratamentele cu produsele cuprice sunt obligatorii pentru cicatrizarea rănilor de pe coardă, iar la apariția mugurilor secundari, vor putea oricum să diferențieze muguri fertili pentru anul următor și să lignifice, pentru a asigura înlocuirea, chiar și în cazul în care sistemul de tăiere agreat este lung de tip Guyot cu peste 8 ochi. 

Atacul de grindină la vița de vie în perioada de înflorit

În perioada următoare, în care vegetația se dezvoltă activ și avem diverse etape ale perioadei de înflorit, pagubele pot fi foarte grave, deoarece inflorescențele sunt expuse direct la loviturile de grindină și începând cu această fenofază există pericolul ca diferențierea mugurală pentru anul următor să fie afectată ca urmare a reducerii foarte bruște a metabolismului prin diminuarea foliajului.

De cele mai multe ori, fermierii aplică tratamente imediate cu produse cuprice pentru cicatrizare, producând un blocaj la nivelul hormonal din cauza acțiunii ionilor de cupru, inhibând și mai mult apariția de copili.  

Masa foliară rămasă trebuie să fie imediat menținută și reactivată prin aplicarea de aminoacizi liberi pentru a nu intra într-o perioadă de stres maxim al butucului.

Concomitent, se aplică produse fitosanitare de protecție sistemice și de contact, deoarece daunele pot fi propagate de atacul ciupercilor Plasmopara viticola, Uncinula necator, Botrytis cinerea, Eutypa lata, etc: (aminoacizi liberi + Zorvec Zelavin (oxathiapiprolin+ folpet), Talendo Extra (proquinazid + tetraconazol), Karathane (meptildinocap).

Detalii despre Făinarea viței de vie. Cum recunoaștem patogenul, tratamente.

Colonizarea cu bacteriei naturale Methylobacterium symbioticum SB23 (UtrishaN, BlueN), poate fi benefică, deoarece este o bacterie cu acțiune imediat după aplicare, intră prin stomate și colonizează planta convertind azotul atmosferic în formă amoniacală utilizată de către plantă în procesele biologice, crescând potențialul de regenerare prin aprovizionarea continuă cu azot a frunzelor.

După restabilirea aparatului foliar, putem interveni prin tăieri înlăturând lăstarii grav afectați (dar nu mai târziu de 10-12 zile de la fenomen) și abia de la acest moment se impun tratamente cu produse cuprice pentru igienizare și maturare corespunzătoare a lemnului.

Am observat că la începutul lunii iulie, după o daună produsă în perioada de înflorit și înlăturarea lăstarilor afectați, butucul a generat un aport bun de copili ce s-au maturat suficient de bine până la sfârșitul perioadei de vegetație.

Vom aplica această tehnică la daunele ce depășesc peste 75% pierderea aparatului foliar. Nu recomand aplicarea acestui tip de refacere a butucului pentru daunele ce survin după a treia decadă a lunii iunie.

Sfaturi după căderea grindinei în perioada de creștere și dezvoltare a strugurelui 

Căderile de grindină din perioada de creștere și dezvoltare a strugurelui pot produce daune variabile, dar de intensitate mai scăzută ca urmare a foliajului protector.

În cazul în care avem o frecvență destul de ridicată a căderilor de grindină, recomand aplicarea plasei de protecție antigrindină ce poate fi amplasată pe partea rândului unde frecvența culoarului de căderi de grindină este aceeași.  

Gestionarea atacului de grindină în perioada prepârgă

În cazul unor furtuni de grindină peste medii de 15-20% în perioada prepârgă (tardive), riscul de putregai alb al strugurilor, Coniella diplodiella este destul de ridicat.  

Diverse insecte sunt atrase de efectele acestui putregai și din acest motiv recomand aplicarea insecticidului biologic Laser 240 SC ce limitează răspândirea atacului.

Se impun tratamente combinate pentru atacul de rott brun cu botriticide pentru limitarea efectului. Bineînțeles, acest fenomen meteorologic nedorit este mult mai ușor de gestionat prin preluarea riscului de către un asigurator printr-o poliță de asigurare. 

V-ar putea fi util și articolul Fertilizarea viței de vie. Cum recunoaștem carențele?.

Deschiderea Expozițiilor „Republica Moldova Prezintă” la Baia Mare și Cluj-Napoca

Elena Balamatiuc
-
0
Deschiderea Expozițiilor „Republica Moldova Prezintă” la Baia Mare și Cluj-Napoca

În perioada 31 mai – 2 iunie 2024, în România, se desfășoară expozițiile „Republica Moldova Prezintă” la Baia Mare și Cluj-Napoca, evenimente ce reprezintă o proiectare a expoziției  naționale anuale „Fabricat în Moldova” din Chișinău și continuă succesul expozițiilor similare organizate în Iași, Brașov și Ploiești, începând cu anul 2016. 

La aceste evenimente își expun produsele peste 40 companii din Republica Moldova, reprezentând domenii de activitate variate: producători de mărfuri și prestatori de servicii din toate sectoarele economiei naționale, precum industria alimentară și agricolă, producția de vinuri, gospodării țărănești. 

Expoziția „Republica Moldova Prezintă” la Baia Mare aflată la cea de-a III-a ediție, se desfășoară în incinta Sălii Polivalente „Lascăr Pană” din Baia Mare, pe o suprafață de 250 mp.

Evenimentul este organizat de CCI a RM, CCI Maramureș și Consiliul Județean Maramureș. 

Evenimentul cuprinde atât expoziția „Republica Moldova Prezintă”, cât și un salon dedicat regiunilor înfrățite ale Maramureșului, printre acestea numărându-se și regiuni din Republica Moldova, cum ar fi Ungheni, Strășeni și Hâncești.

Totodată, în cadrul expoziției va fi organizat un program B2B între companiile din zona Maramureșului și Republica Moldova. Evenimentul va include și un program artistic. 

Expoziția „Republica Moldova Prezintă” la Cluj-Napoca este la cea de-a II-a ediție și se desfășoară în Parcul Central Simion Bărnuțiu, unde sunt amplasate standuri expoziționale pe o  suprafață de 200 mp.

Expoziția este organizată de CCI a RM, în parteneriat cu Ambasada Republicii Moldova în România, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca și Asociația Meșterilor Populari Clujeni. 

Aceste expoziții sunt deschise publicului larg, oferind o oportunitate perfectă vizitatorilor din România de a descoperi și achiziționa produse autentice moldovenești, sprijinind în același timp producătorii autohtoni din Moldova. 

Notă: Expoziția „REPUBLICA MOLDOVA PREZINTĂ” a devenit o platformă sigură pentru asigurarea și crearea celor mai potrivite condiții, necesare susținerii producătorilor autohtoni și promovării imaginei Republicii Moldova.

Ziua Câmpului ADAMA – eficiența tehnologiei Asorbital® și tradiția calității la 10 ani de activitate

Tatiana Caraman
-
0
Ziua Câmpului ADAMA – eficiența tehnologiei Asorbital® și tradiția calității la 10 ani de activitate

Tradiționalul eveniment organizat de compania ADAMA, s-a aflat anul acesta sub semnul „Inovației și al Tradiției” și a adunat peste 200 de persoane, atât fermieri cât și reprezentanți ai echipelor de distribuție, în gospodăria SRL Agro-Papuros din satul Mărăndeni, raionul Fălești. 

Anul 2024 este unul aniversar pentru ADAMA și cu această ocazie compania a ținut să prezinte nu doar produsele, care deja au câștigat încrederea fermierilor, dar și gama nouă din tehnologia Asorbital®. 

Specialiștii companiei au explicat schemele de protecție pentru culturile de grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță, iar agricultorii au putut să vadă direct în câmp rezultatele pe care le oferă produsele noi incluse în portofoliul ADAMA. 

Gabriela Vila, Director General ADAMA România și Republica Moldova:

„Suntem deja la cea de-a doua întâlnire din acest an și dacă în luna ianuarie vă povesteam despre noul nostru portofoliul de produse, astăzi vedem care este efectul lor în câmp la cele patru culturi: grâu, rapiță, porumb și floarea-soarelui. Anul curent, este un an aniversar pentru ADAMA, împlinim 10 ani. De 10 ani suntem purtători ai acestui brand și suntem mândri că facem parte din cel mai mare grup din agribusiness, grupul  Syngenta, cu o prezență globală și un portofoliu de produse care răspund tuturor nevoilor din câmp, pentru toate culturile.

Evenimentul de la Mărăndeni a avut motto-ul „Inovație sau Tradiție” iar noi le oferim pe ambele. Avem un portofoliu tradițional, care a demonstrat, de-a lungul timpului, rezultate foarte bune, dar la an aniversar venim și cu un portofoliu inovator și nou, care are la bază tehnologia Asorbital®”, a menționat Gabriela Vila, Director General ADAMA România și Republica Moldova.

Sergiu Panuța, Director Comercial și Tehnic ADAMA pentru Republica Moldova, a specificat că inovația și tradiția sunt doi termeni care doar aparent sunt în contradicție, iar fermierii nu trebuie să aleagă între aceștia, pentru că au maturitatea de a alege produsul potrivit, cel care este eficient și le aduce recolte protejate și producții ridicate.

Adrian Cosor, Director de Marketing ADAMA:

adrian cosor adama

„Încă la conferința pe care am organizat-o la începutul acestui an, am anunțat că urmează să omologăm un portofoliu nou de produse, pentru cultura de cereale păioase, dar și pentru cultura de rapiță, o parte dintre ele cu utilizare la floarea-soarelui.

Evenimentul organizat în câmp este tocmai pentru a vedea cum au funcționat în condițiile anului acesta produsele noastre noi și portofoliul viitor. Deci, fermierii au putut vedea cum a lucrat produsul Maxentis, fiind o combinație de două substanțe active noi (protioconazol și azoxistrobin). Acest produs poate fi utilizat atât la cerealele păioase, cât și la rapiță. Îl recomandăm să fie aplicat la cel de-al doilea tratament (T2), la apariția frunzelor stindard, în cazul cerealelor păioase, iar la rapiță la începutul înfloritului, când se scutură primele flori, atunci este momentul optim.

Totodată, am observat că nu este nici urmă de Sclerotinia în cultura de rapiță, avem etajul superior de frunze protejat de boli în cultura de grâu, ceea ce înseamnă că produsul nostru a funcționat perfect în condițiile anului acesta. La fel, am efectuat un tratament (T3) cu produsul Maganic, în cultura de cereale păioase, un produs pe care noi îl recomandăm la începutul înfloritului pentru controlul fuzariozei spicelor.

maxentis fungicid grau rapita

De asemenea, există un al treilea produs pe care îl recomandăm – Soratel pe bază de proticonazol, atât la cereale păioase, cât și la rapiță. Toate produsele despre care am vorbit au o formulare inovativă, este o rețetă patentată de compania Adama, care ne aduce pe lângă o acoperire foarte bună a foliajului la momentul tratamentului și o penetrare rapidă în plantă, dar și un efect mai rapid față de toți ceilalți competitori. Produsele ADAMA cu formularea Asorbital® aduc automat un plus de eficacitate, în medie cu 10% mai bun, decât produsele asemănătoare ca și compoziție chimică”, a remarcat Adrian Cosor, Director de Marketing ADAMA. 

fungicid rapita

Dan Maftei, Director Tehnic și Dezvoltare ADAMA România și Republica Moldova, a amintit că fungicidul Maxentis, din tehnologia nouă Asorbital®, ajută produsul să pătrundă în plantă mai ușor și să circule mai bine.

Dan Maftei, Director Tehnic și Dezvoltare ADAMA România și Republica Moldova:

„Fiecare an este din ce în ce mai dificil, au fost precipitații multe și bune în aprilie, ceea ce ne-a salvat un pic, dar, din păcate, în luna mai am avut doar 3 mm. Cu toate acestea, culturile care au fost tratate cu produse de la ADAMA sunt curate, atât de boli, cât și de buruieni și dăunători. Amintesc aici despre produsul Maganic, omologat la cereale, care a fost folosit în T3, iar cultura este perfect curată de patogenul Fusarium.
În cazul fungicidelor, ideal este ca un produs ce conține azoxistrobin să fie aplicat la T2, pentru că menține cultura verde o perioadă mai lungă de timp. Maganic, care are prothioconazol și difenoconazol este ideal pentru Fusarium și poate fi aplicat la T3.

La porumb, aplicarea erbicidului Concordia (florasulam plus 2,4 D) ne-a permis să avem un control al buruienilor dicotiledonate anuale și perene. Erbicidul Concordia, pentru porumb, se aplică la 4 frunze ale porumbului și la temperaturi nu mai mici de 8 grade C”. 

Gazda evenimentului, Mihail Goncearenco, director SRL Agro-Papuros a spus că aplică un spectru larg de produse din portofoliul ADAMA, iar colaborarea pe care o are de mai bine de 5 ani este una bazată pe încredere. 

„Împreună organizăm loturi demonstrativ, unde experimentăm produsele noi și specialiștii aplică scheme de protecție ce arată rezultate bune. La rândul nostru, aplicăm produsele și pe terenurile care nu sunt parte a loturilor demonstrative, respectăm cu strictețe recomandările specialiștilor.

Suntem bucuroși că prin intermediul gospodăriei noastre putem interacționa, comunica și cu colegii din alte regiuni ale țării. Chiar dacă avem un an specific, cu condiții climatice complicate, totuși, bucură ochii ceea ce avem în câmpuri. Având aceste dificultăți ne salvează faptul că produsele de la ADAMA sunt de calitate și reușesc să ofere rezultate bune. Nu mai puțin important este, pentru noi agricultorii, și faptul că aceste produse sunt la un preț avantajos”.

Viorel Baeșu, directorul SRL Danistas-Plant, din raionul Briceni a explicat că, evenimentele organizate de ADAMA sunt foarte necesare și utile. 

„Astăzi am văzut multe inovații, ceea de ce este nevoie în agricultura modernă, am văzut soluții pe care aplicându-le putem obține recolte peste așteptări. De mai mulți ani colaborăm cu compania ADAMA, aplicăm produsele fitosanitare pe care le au în portofoliu și pot spune că, sunt produse de calitate, care răspund la necesitățile pe care le au culturile.

Utilizăm un spectru larg, pornind de la erbicide, fungicide și insecticide, care fac față provocărilor pe care le avem în câmp. Ziua Câmpului este un eveniment util, pentru că aici specialiștii ne vorbesc despre fiecare produs în parte, ne ajută să elaborăm scheme de protecție eficiente pentru a obține și rezultate pe potrivă. ADAMA este un brand, iar produsele de la ei răspund cu succes la toate problemele din câmp”.

Gheorghe Panfil, administratorul Agro-Panfil din satul Plop, raionul Dondușeni, care are în gestiune o suprafață de 2000 de ha, a subliniat că evenimentele organizate de ADAMA le oferă posibilitatea de a discuta, de a vedea rezultatele obținute în urma aplicării noilor produse. 

„În permanență avem necesitatea de a studia, de a învăța. Lucrez cu produsele de la ADAMA de mai mulți ani și am observat că  au o eficiență înaltă. Nu pot să nu menționez produsul Mavrik, care ne scapă de gândacul păros, dar, totodată, are un efect de protejare a entomofaunei utile și, mai ales, a insectelor polenizatoare (albine, bondari) fiind total inofensiv. Mai sunt și erbicide, fungicide pe care le aplicăm practic la toate culturile pe care le avem – cereale, floarea-soarelui, porumb, rapiță. Sunt produse calitative la un preț avantajos”.

Tranzacţie pe piaţa cerealelor din Moldova: Unul dintre cei mai mari traderi a preluat concurentul

Elena Balamatiuc
-
0
Tranzacţie pe piaţa cerealelor din Moldova: Unul dintre cei mai mari traderi a preluat concurentul

Omul de afaceri Petru Bichir a preluat controlul asupra firmei Biz-Agro SRL din Cupcini, Edineț, unul dintre cei mai mari traderi de ceraale şi oleaginoase din nordul ţării, transmite mold-street.com.

Despre intenţia sa de a prelua această companie a fost informat şi Consiliul Concurenței, care în martie anunța că analizează operațiunea de concentrare economică ce urmează a se realiza prin achiziționarea cotei-părți în mărime de 100% din capitalul social al firmei Biz-Agro SRL.

Valoarea tranzacţiei nu a fost anunţată, dar ţinând cont de veniturile şi profiturile mari obţinute în ultimii ani, ar trebui să aibă o valoare mai mare decât capitalul social.

De notat că Petru Bichir, este asociat unic şi la un alt trader important – Agro-Nova Prim SRL, care în 2022 a raportat venituri de 1,25 miliarde lei – dublu față de 2021, iar profitul a urcat la 55,6 milioane lei – de 2,5 ori mai mult ca în 2021.

Prin Agro-Nova Prim SRL, Bichir deține și firma Nova Terminal SRL, fondată în 2022.

Cât despre Biz-Agro SRL din Cupcini, Edineț, apoi până la Bichir, firma aparținea lui Eduard Hangan, dar ar fi apropiată de grupul Rusagro.

În 2022, Biz-Agro SRL a raportat venituri de aproape 892 milioane lei – de două ori și ceva mai mult față de 2021, iar profitul practic s-a triplat ajungând la 60,7 milioane lei.

De notat că Biz-Agro și Eduard Hangan deține și o cotă de 70% din Vinăria Ungheni.

Deși sunt firme puțin cunoscute, tranzacția atrage atenția prin faptul că implică două companii, ce sunt printre cei mai mari traderi de cereale și oleaginoase din Republica Moldova.

Analiză: Consumul de pomușoare în rândul moldovenilor a crescut de peste patru ori în mai puțin de zece ani

Elena Balamatiuc
-
0
Analiză: Consumul de pomușoare în rândul moldovenilor a crescut de peste patru ori în mai puțin de zece ani

Ramura pomușoarelor în Republica Moldova este una în devenire, una care practic a lipsit, iar acum se dezvoltă intens.

Dezvoltarea ramurii a dus la creșterea consumului de pomușoare în rândul moldovenilor de peste patru ori în mai puțin de zece ani.

Consumul pomușoarelor a crescut în aceeași măsură cu producția, care în proporție de 95% este realizată pe piața internă.

Despre aceasta a comunicat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, vineri, 31 mai, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, pomușoarele, deși par un produs de lux, având în vedere prețul pe care îl au, intră destul de activ în viața moldovenilor.

De la lipsa lor, acum câțiva ani, pe piața moldovenească, în prezent au o oarecare pondere în structura fructelor din Republica Moldova.

Au înregistrat o creștere vizibilă în ultimii ani, în special a crescut consumul acestora în rândul moldovenilor.

Prețul pomușoarelor pe piața internă este aproape egal cu cel din exterior.

„Producția de pomușoare în Republica Moldova este un fenomen plăcut, care se dezvoltă destul de bine”, potrivit expertului. 

Cu referire la consumul de pomușoare în Republica Moldova pe cap de locuitor, Veaceslav Ioniță a spus că în perioada 1981/1985 acesta a fost de 0,4 kg de persoană anual.

Între 1986/1990 – de 0,5; 1991/1995 – 0,6; 1996/2000 – 0,5; 2001/2005 – 1,1; 2006/2010 – 0,9; 2011/2015 – 1,7; 2016/2020 – 4,1; 2021 – 5,8; 2022 – 7,5; 2023 – 7,7.

„În perioada sovietică, consumul pomușoarelor chiar era un lux, doar de sărbători. În prezent, moldovenii consumă pomușoare de 20 de ori mai mult.

Acestea au devenit accesibile în ultimii 10 ani. Tot mai multe pomușoare au început să fie produse, dar și veniturile populației au crescut”, a spus Veaceslav Ioniță.

Vorbind despre producția de pomușoare în Republica Moldova, media pe 2021-2023, a declarat că producția de căpșune a fost de 60,9%; zmeură – 33,4%; coacăză – 3,3%; alte pomușoare – 1,3%; cătină și mure – câte 0,3%; iar agriș – 0,2%.

„Suprafața de pomușoare din Republica Moldova în perioada 1981/1985 a fost de 1,2 mii de hectare.

Între 1986/1990 – de 2,2 mii/ha; 1991/1995 – 1,8; 1996/2000 – 0,6; 2001/2005 – 1; 2006/2010 – 1; 2011/2015 – 1,8; 2016/2020 – 3,8; 2021 – 3,8; 2022 – 4,4; 2023 – 4,7. Astăzi este de două ori mai mult decât a fost în perioada sovietică”, a declarat expertul.

Despre producția, consumul și exportul de pomușoare, economistul a afirmat că în 2016 producția a fost de 9,5 mii de tone, dintre care: consumul intern-8,1 mii de tone, iar exportul-1,4 mii de tone; 2018 – 13,3 mii/t producția: consumul intern-10,5 mii/t, iar exportul-2,8 mii/t; 2020 – 15,4 mii/t producția: consumul intern-12,6 mii/t, iar exportul-2,8 mii/t; 2022 – 20,3 mii/t producția: consumul intern-18,2 mii/t; iar exportul-2,1 mii/t; 2023 – 20,8 mii/t producția: consumul intern-18,3 mii/t, exportul-2,5 mii/t.

„Către export s-au dus doar căpșuni, zmeură și coacăză. Practic 10% din pomușoarele care sunt produse sunt exportate, restul sunt consumate pe intern”, a afirmat economistul. 

Potrivit economistului, veniturile din vânzarea pomușoarelor a fost în 2016 de 240 de milioane (mln) de lei, dintre care 214 mln/lei din consumul intern, iar 26 de mln/lei din exporturi.

În 2017 – de 273 mln/lei: 249 mln/lei-consumul intern, iar 24 mln/lei-export; 2018 – 216 mln/lei: 171 mln/lei-consumul intern, 45 mln/lei-export; 2019 – 320 mln/lei: 270 mln/lei-consumul intern, 51 mln/lei-export; 2020 – 206 mln/lei: 162 mln/lei-consumul intern, 43 mln/lei-export; 2021 – 374 mln/lei: 291 mln/lei-consumul intern, 83 mln/lei-export; 2022 – 591 mln/lei: 516 mln/lei-consumul intern, 75 mln/lei-export; 2023 – 464 mln/lei: 404-consumul inter, 60 mln/lei-export.

„În 2022 a crescut substanțial producția de pomușoare, a fost și o creștere de prețuri. În 2023 a fost creștere de producție, dar a fost înregistrată o scădere destul de semnificativă a prețurilor”, a spus economistul.

Analistul economic a menționat că în 2016 consumul de pomușoare în Republica Moldova a fost de 8,6 mii de tone, dintre care 8,1 mii/t a fost producția locală, iar 0,5 mii/t – producție de import; 2018 – 11 mii/t: 10,5 mii/t-producție locală, iar 0,5 mii/t-import; 2020 – 13,1 mii/t: 12,6 mii/t-producție locală, iar 0,5 mii/t-import; 2022 – 19,2 mii/t: 18,2 mii/t-producție locală, iar o mie de tone-import; 2023 – 19,3 mii/t: 18,3 mii/t-producție locală, o mie de tone-import.

Astfel, se constată că 95% din pomușoarele pe care moldovenii le consumăm sunt de producție locală, cele de import sunt consumate preponderent iarna. 

Analizând consumul de pomușoare din Republica Moldova per capita, a constatat că în 2016 a fost de 3 kg/anual, dintre care 2,8 kg/anual-producție locală, iar 0,2 kg/anual-producție de import; 2018 – 4 kg/anual pe cap de locuitor: 3,8 kg/anual-producție locală, iar 0,2 kg/anual-de import; 2020 – 5 kg/anual per capita: 4,8 kg/anual-producție locală, iar 0,2 kg/anual-de import; 2022 – 7,5 kg/anual/per capita: 7,1 kh/anual-producție locală, iar 0,4 kg/anual-de import; 2023 – 7,7 kg/anual pe cap de locuitor: 7,3-producție locală, iar 0,3-de import.

Exportul de pomușoare în 2016 a fost de aproape 1,77 de milioane (mln) de dolari, dintre care: 910 mii de dolari din exportul zmeurei, 450 de mii de dolari-exportul altor pomușoare, iar 410 mii de dolari-exportul de căpșune;  2018 – 2,56 mln dolari: 1,3 mln-exportul de căpșune, 1,1 mln-exportul altor pomușoare, iar 0,16 mln-exportul zmeurei; 2020 – 2,53 mln dolari: 1,92 mln-căpșune, 0,56 mln-zmeură, iar 0,06 mln-alte pomușoare; 2021 – 4,68 mln dolari: 2,33 mln-căpșune, 2,31 mln-zmeură, iar 0,03 mln-alte pomușoare; 2023 – 3,29 mln dolari: 2,22 mln-căpșune, 1,07 mln-zmeură. 

În 2023, exportul pomușoarelor a avut loc în Federația Rusă: căpșune – 32,5%, zmeură și alte pomușoare – 8,4%; România: căpșune – 29,2%, zmeură și alte pomușoare – 3%; Polonia – zmeură și alte pomușoare – 18,4%; Kîrgîstan: căpșune – 5,1%; Serbia: zmeură și alte pomușoare – 2,7%; Belarus: căpșune – 0,5%; Ucraina: zmeură și alte pomușoare – 0,1%. 

„Agricultura Republicii Moldova, la capitolul pomușoare, este o ramură care trece printr-un proces de transformare.

În mare parte, pomușoarele moldovenești sunt destinate consumului intern și au o creștere fenomenală în acest sens.

Republica Moldova trebuie să treacă la agricultură intensivă, consumatoare de capital propriu, lucru care va permite creșterea productivității. Fructele sunt deja mai bine privite decât cerealele.

Plantațiile noi moderne de fructe permit obținerea unei producții mult mai mari decât cerealele”, a conchis expertul.

Infrastructura de gestionare a deșeurilor solide în raioanele de nord va fi modernizată cu suportul BERD

Elena Balamatiuc
-
0
Infrastructura de gestionare a deșeurilor solide în raioanele de nord va fi modernizată cu suportul BERD

Parlamentul a ratificat un grant oferit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), transmite moldpres.md.

Țara noastră va primi un grant de 5,4 milioane de euro pentru dezvoltarea infrastructurii în domeniul gestionării deșeurilor solide.

Grantul de 5,4 milioane de euro va fi direcționat pentru implementarea proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”.

De asemenea, la începutul anului, a mai fost încheiat un Acord de împrumut cu BERD, care presupune acordarea unui credit de 25 de milioane de euro.

Termenul de valabilitate al împrumutului este de până la 15 ani, cu o perioadă de grație de patru ani.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” va fi implementat până în anul 2027.

ANSA va prelua atribuția de emitere a deciziei cu privire la admiterea soiurilor de plante în Catalogul Soiurilor de Plante

Elena Balamatiuc
-
0
ANSA va prelua atribuția de emitere a deciziei cu privire la admiterea soiurilor de plante în Catalogul Soiurilor de Plante

Atribuțiile ce țin de emiterea deciziei cu privire la admiterea soiurilor în Catalogul Soiurilor de Plante urmează a fi exercitate de către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Această prevedere se regăsește în proiectul de lege votat, joi, în prima lectură la ședința în plen a Parlamentului.

În prezent, aceste atribuții sunt exercitate de Comisia de Stat pentru Testarea Soiurilor de Plante.

Astfel, documentul propune delimitarea atribuțiilor de testare, care au un caracter eminamente științific, de cele administrative referitoare la emiterea deciziei de admitere a soiurilor de plante în Catalogul Soiurilor de Plante, care urmează a fi delegate către Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.

De asemenea, se propune ca ANSA să fie responsabilă și de mentenanța acestui catalog.

O altă prevedere a proiectului vizează modificarea elementelor sistemului informațional automatizat destinat pentru gestionarea și monitorizarea intervențiilor și a beneficiarilor de subvenții din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, precum și a mijloacelor financiare provenite din partea partenerilor de dezvoltare.

Acest lucru va permite autorităților să determine mai ușor costurile bugetare ale statului în procesul de elaborare a măsurilor de subvenționare sau de intervenții în anumite situații excepționale.

Proiectul vizează și modificări ale condițiilor de înregistrare a agenților economici care sunt specializați în producerea semințelor.

Astfel, va fi modificată condiția referitoare la suprafața terenurilor agricole pe care agenții trebuie să o aibă în folosință sau posesie.

Se propune diminuarea, de la 300 la 10 hectare, în cazul culturilor de câmp, și de la 30 la 10 hectare în cazul bostănoaselor, legumelor și altor culturi.

Inițiativa legislativă, care aparține deputatului PAS Alexandr Trubca, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, urmează a fi examinată de Parlament și în lectura a doua.

Zece recomandări pentru un asolament productiv și un sol sănătos

Luminita Crivoi
-
0
Zece recomandări pentru un asolament productiv și un sol sănătos

După o perioadă în care asolamentului i se oferea mai puțină atenție, schimbările climatice, ce au adus cu sine secete și o dezvoltare mai accelerată a bolilor, dăunătorilor, au schimbat jocul, iar în tot mai multe întreprinderi agricole se oferă prioritate avantajelor pe termen lung, nu câștigului pe termen scurt.

Includerea în asolament a culturilor anuale și perene, inclusiv a leguminoaselor, culturilor asociate, cu diferite cerințe și rădăcini diferite, oferă mai multe avantaje, deoarece stimulează dezvoltarea diferitor organisme vii în sol.

În plus, resturile vegetale ce rămân după recoltare cât și cantitățile variabile ale acestora determină o viață mai activă în sol. Microorganismele, aflându-se într-un număr pretabil, fac masa de sol ca un burete, care poate îmbiba și menţine apa, oferind-o plantelor în momente critice pentru acestea.

Rolul diversificării culturilor cu sisteme radiculare diferite nu trebuie neglijat, studiile arată că, rădăcinile plantelor contribuie mai mult la îmbunătățirea proprietăților fizice, agrochimice și biologice ale solului decât partea aeriană. Acestea împreună creează o sinergie perfectă.

O diversitate mai mare de culturi permite stabilirea unui echilibru dintre entomofauna benefică și cea dăunătoare. Astfel, pornind de la principiile asigurării unui echilibru ce ar permite dezvoltarea insectelor utile, diversificarea culturilor este la fel importantă.

Un început bun…pornește de la asolament

Este imposibil să fie pretabilă o rotație pentru toți, deoarece în câmp întâlnim o mare varietate de situații. Fiecare fermă are propria sa combinație unică de sol și climă, de resurse umane, animale și mașini.

În plus, condițiile și nevoile economice sunt diferite în fiecare regiune și în fiecare fermă. Puteți obține idei utile luând în considerare un număr de rotații cu importanță istorică sau actuală.

Totuși, există câteva recomandări generale de care ar fi bine să ținem cont la elaborarea unui asolament:

  1. După o leguminoasă furajere, cum ar fi trifoiul sau lucerna, optați pentru o cultură care necesită mult azot, cum ar fi porumbul, pentru a profita de aportul de azot adus.
  2. Dacă este posibil, cultivați aceeași cultură anuală doar un an pentru a reduce probabilitatea ca insectele dăunătoare, bolile și nematozii să devină o problemă.

Important: Timp de mulți ani, Diabrotica virgifera virgifera viermele vestic al rădăcinilor de porumb a fost controlat eficient prin alternanța dintre porumb și soia. Apoi, în regiuni izolate s-au dezvoltat populații de Diabrotica cu o perioadă de repaus mai lungă, care sunt capabile să supraviețuiască acestei simple rotații de doi ani.

Din acest motiv, un asolament bogat e esențial.

3. Nu cultivați o cultură după o specie strâns înrudită, deoarece insectele, bolile și nematozii sunt adesea partajați de membri ai culturilor strâns înrudite.

4. În cazul în care știți că anumiți nematozi reprezintă o problemă, luați în considerare posibilitatea de a cultvia plante care nu sunt gazde, cum ar fi culturile de cereale timp de câțiva ani pentru a controla nematozii de rădăcină Meloidogyne spp., pentru a reduce populațiile înainte de a planta o cultură foarte sensibilă, cum ar fi morcovul sau salata.

În plus, culturile de acoperire vă pot fi utile în controlul nematozilor.

Utilizați specii care promovează culturi mai sănătoase în anul următor. Unele culturi par să se descurce bine după o anumită cultură (de exemplu, culturile familiei Brasicaceae după ceapă sau cartofii după porumb). Alte culturi pot avea efecte adverse, ca atunci când cartofii au mai multă rapăn după mazăre sau ovăz.

5. Luați în considerare creșterea animalelor ca parte a rotației. Culturile furajere perene au multe beneficii, iar aceste beneficii sunt sporite atunci când animalele le pasc pe pășuni. De fapt, un sistem de pășunat prin rotație poate fi încorporat ca o solă în cadrul unei rotații a culturilor.

Această practică este pe larg răspândită în țările unde agricultura regenerativă a prins viață.

6. Includeți specii ce ajută la combaterea buruienilor. Cerealierele mici (grâu, ovăz, orz, secară) concurează puternic împotriva buruienilor și pot inhiba germinarea semințelor de buruieni.

Culturile cu distanțe mari între rânduri (floarea-soarelui, cartoful, canola, fasolea, mazărea, inul, hrișca, porumbul, soia) permit cultivarea la mijlocul sezonului; iar culturile care sunt cosite în mod regulat sau pășunate intensiv ajută la controlul buruienilor anuale.

De asemenea, rotațiile care includ atât culturi de sezon rece, cât și culturi de sezon cald pot ajuta la scăderea populațiilor de buruieni. Și, pe măsură ce buruienile dezvoltă rezistență la mai multe pesticide, este din ce în ce mai important să se exploreze culturile care oferă mai multe oportunități de a le suprima.

7. Folosiți perioade mai lungi culturi perene, cum ar fi o leguminoasă furajeră, pe terenurile în pantă și pe solurile foarte erozive.

Utilizarea unor practici conservative, cum ar fi semănatul direct, culturile de acoperire sau cultivarea în benzi (o practică ce combină beneficiile rotațiilor și controlul eroziunii), poate reduce necesitatea de a urma această recomandare.

8. Includeți o cultură cu rădăcini adânci, cum ar fi lucerna, șofrănelul sau floarea soarelui, ca parte a rotației. Aceste culturi explorează solul pentru nutrienți și apă, iar canalele lăsate de la rădăcinile degradate pot favoriza infiltrarea apei.

culturi de acoperire

9. Includeți în asolament culturi care lasă o cantitate semnificativă de reziduuri, oferă un mulci solului în sisteme de lucrare minime a solului și, împreună cu rădăcinile lor, mențin sau măresc nivelurile de materie organică. Exemplele includ sorgul sau porumbul pentru boabe.

10. Când cultivați o varietate largă de culturi, așa cum se face în multe ferme de legume, grupați-le în blocuri în funcție de familia plantelor, momentul cultivării (de exemplu, grupează toate culturile de sezon timpuriu împreună), tipul de cultură (rădăcină versus fruct versus frunză) sau practicile culturale (de exemplu, dacă se utilizează irigarea sau mulcirea cu plastic).

Nu uitați de flexibilitate. Fiecare an e diferit, iar adaptarea la schimbările climatice și de preț ale culturilor, precum și la dezvoltarea bolilor și dăunătorilor e esențială. Nu creați din asolament o opțiune imposibil de adaptat.

În plus, în regiunile cu precipitații limitate, cantitatea de apă utilizată de o cultură poate fi o problemă extrem de importantă, de obicei una dintre cele mai importante probleme.

Cantitatea de apă din sol în momentul semănatului determină dacă să crească o anumită cultură. Fără irigare abundentă, cultivarea culturilor care utilizează multă apă, cum ar fi fânul, floarea-soarelui și șofrănelul, poate să nu lase suficientă umiditate în sol pentru cultura următoare în rotație.

Citiți mai multe despre Asolamentul – cea mai ieftină investiţie în agricultură.

Acest articol face parte din campania de promovare a managementului durabil al terenurilor, realizată în parteneriat cu Proiectul Agricultura Competitivă în Moldova (MAC-P).

Proiectul MAC-P, finanțat de Banca Mondială și Fondul Global de Mediu, este dedicat creșterii competitivității agriculturii moldovenești și promovării practicilor agricole sustenabile. În cadrul Programului de granturi post-investiționale destinate managementului durabil al terenurilor, producătorii agricoli care au investit în echipamente și utilaje agricole ce asigură conservarea și îmbunătățirea solurilor (no-till și strip-till) pot beneficia de granturi în valoare de până la 10 000 dolari SUA.

Mai multe detalii despre Programul de granturi sunt disponibile pe site-ului Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii, finanțate de Banca Mondială – www.capmu.md.

Moldova a obținut dreptul de a exporta material săditor pentru speciile din genul Prunus în UE

Elena Balamatiuc
-
1
Moldova a obținut dreptul de a exporta material săditor pentru speciile din genul Prunus în UE

Piața Uniunii Europene (UE) a devenit și mai accesibilă pentru producătorii din Republica Moldova.

La data de 30 mai 2024, a fost publicat Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2024/1437 al Comisiei din 24 mai 2024 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/2019 cu privire la anumite plante destinate plantării din specia Prunus L., originar din Moldova.  

Conform Regulamentului menționat, riscul fitosanitar care decurge din introducerea pe teritoriul UE a plantelor relevante este considerat accesibil, cu condiția respectării cerințelor speciale corespunzătoare din anexele II, III, VII și X la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/2072. Documentul în limba română poate fi accesat aici.

Adoptarea Regulamentului dat este rezultatul cooperării, la nivel tehnic, între Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor şi Comisia Europeană, a schimbului de informații, a discuțiilor pentru argumentarea riscurilor fitosanitare pentru materialului săditor din genul Prunus L..

Astfel, destinate exportului și comercializării pe teritoriul UE vor fi speciile pentru plantare de genul Prunus armeniaca, Prunus avium, Prunus canescens, Prunus cerasifera, Prunus cerasus, Prunus davidiana, Prunus domestica, Prunus dulcis, Prunus fontanesiana, Prunus persica, Prunus salicina, Prunus tomentosa, în vârstă de până la 2 ani, cu rădăcini goale, fără frunze și hibrizii între speciile menționate, cu un diametru maxim de 17 mm la baza tulpinii, originare din Republica Moldova.

În acest context, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor îndeamnă persoanele cointeresate să stabilească relații comerciale cu parteneri/producători privind livrarea produsului dat în statele-membre ale Uniunii Europene.  

De notat că, obținerea dreptului de a exporta material săditor din genul Prunus L. în Uniunea Europeană constituie o reușită importantă pentru Republica Moldova, care va oferi noi oportunități pentru producătorii autohtoni.

1...707172...1.973Pagina 71 din 1.973