Floarea soarelui este o cultură oleaginoasă care asigură un randament maxim de ulei la o unitate de suprafață. De aceea, a ajuns a fi una dintre cele mai cultivate culturi la noi în țară.
Este foarte pretențioasă fată de amplasarea în asolament şi față de termenii de reîntoarcere pe același câmp în cadrul asolamentului.
Includerea florii soarelui în asolament este benefică pentru sporirea biodiversității şi fertilităţii solului, reducerea răspândirii buruienilor, bolilor și dăunătorilor.
!Floarea soarelui nu suportă monocultura
Nerespectarea termenului de reîntoarcere pe același câmp a culturii duce la răspândirea unui număr mare de boli, dăunători, dar și a plantei parazit lupoaia (Orobanche cumana).
Floarea-soarelui trebuie să revină pe același teren după cel puțin 5-6 ani (După B. P Boincean) dar se recomandă peste 9 ani.
Cele mai importante boli care se dezvoltă dacă nu se respectă termenul de reîntoarcere pe același teren sunt:
- mana – Plasmopara helianthi;
- putregaiul cenușiu – Botrytis cinerea;
- putregaiul alb – Sclerotinia sclerotiorum;
- pătarea brună și frângerea tulpinilor – Phomopsis helianthi;
- alternarioza – Alternaria helianthi).
Printre dăunătorii ce se dezvoltă la cultivarea florii soarelui pe același teren mai mulți ani la rând se numără gărgărița porumbului – Tanymecus dilaticollis și viermii sârmă – Agriotes.
Culturi premergătoare recomandate:
- păioasele de toamnă și primăvară;
- porumbul pentru boabe;
Nu este recomandată cultivarea florii soarelui după:
- soia, fasolea, năut, sfeclă, specii din familia cruciferelor, cum ar fi muștarul sau rapiță deoarece au boala comună – putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum). Totodată, nu este recomandat ca premergător tutunul.
Citește și despe Porumbul în asolament: Ce culturi sunt premergători buni.
Ce cultivăm după floarea soarelui?
Floarea soarelui este o cultură cu un sistem radicular care pătrunde până în stratul de 2 metri al solului.
Amplasarea culturilor cu consum sporit de apă după floarea soarelui poate compromite recolta, în special în anii secetoși, care sunt tot mai frecvenți.
O altă probleme care poate fi frecventă după floarea soarelui este răsărirea samuraslei. După floarea soarelui se vor cultiva borceagurile de toamnă şi primăvară, porumbul pentru siloz.
Dacă în perioada de toamnă – iarnă a fost acumulată o rezervă satisfăcătoare de umiditate în sol, putem cultiva porumbul pentru boabe.
Citește aici depre Asolamentul – cea mai ieftină investiţie în agricultură.
Păioasele de toamnă pot fi cultivate după floarea soarelui doar în anii cu precipitații abundente în perioada de toamnă.
Potrivit lui Andrei Gumovschi, rotația florii soarelui în asolament este impusă deoarece:
• pe parcursul perioadei de vegetație floarea soarelui consumă 6.300 m3/ha de apă, fiind recunoscută ca cea mai mare consumatoare de apă, la fel ca sfecla sau lucerna;
- plantele în asolament au sistemul radicular dezvoltat la diferite adâncimi în sol, de unde își extrag substanțele nutritive și apa (vezi imagine mai sus);
- plantele au consumuri diferite de substanțe nutritive: cerealele consumă mai mult azot și fosfor, leguminoasele consumă mai mult fosfor și calciu, floarea soarelui și sfecla pentru zahăr mai mult potasiu. Raportul N:P:K la floarea soarelui este 1,5:1:8,8;
- după recoltare rămân cantități diferite de materie organică în sol și pe sol din care se obțin substanțele nutritive și humusul. Floarea soarelui (cu tulpini) asigură 5-6,9 t/ha;
- floarea soarelui fiind cultură prășitoare bine întreținută asigură terenuri curate în comparație cu cerealele păioase;
- culturi sau grupe de culturi au boli și dăunători specifici. Tanymecus atacă floarea soarelui, porumbul și sfecla pentru zahăr;
- lucrarea solului diferă la diferite culturi. Dacă ne referim la lucrarea de bază a solului, la floarea soarelui după spicoase arătura se face la 22-25 cm, iar cartoful și sfecla pentru zahăr pretind arătură la 28-30 cm.
Din cele menționate, mai sus rezultă paleta largă de deosebiri între diferite culturi în asolamentul cu floarea soarelui.
Folosind rotația culturilor se schimbă mediul natural de înmulțire a agenților patogeni și prin alternarea măsurilor agrotehnice se împiedică dezvoltarea nestânjenită a acestora.
Clik aici pentru a afla 10 Recomandări la întocmirea asolamentelor în condiţiile schimbărilor climatice.
În acest fel, se pot obține producții superioare în primul rând la floarea soarelui și la celelalte culturi.
Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.
