Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) continuă să sprijine activitățile de instruire a studenților și de cercetare agricolă din cadrul Universității Tehnice a Moldovei (UTM).
În acest sens, la inițiativa MAIA, s-a decis transferul a 12 loturi de teren agricol, cu o suprafață totală de circa 568 ha de la Întreprinderea de Stat „Stațiunea Didactică Experimentală Criuleni” (SDE Criuleni) către UTM.
De asemenea, sunt transferate 14 construcții, cu o suprafață totală de 5894 metri pătrați, pentru a consolida programele educative și de cercetare din cadrul UTM.
Mai mult, urmează și alte etape investiționale. La UTM va fi implementat un nou proiect în valoare totală de 1.3 milioane de euro, cu sprijinul Băncii Europene de Investiții, în cadrul proiectului Livada Moldovei.
Regulamentul pentru desfășurarea primelor licitații de instalare a centralelor electrice eoliene și fotovoltaice cu capacitatea totală de 165 MW a fost aprobat de Guvern, fiind încă un pas spre atingerea obiectivelor de decarbonizare a economiei, susţine Ministerul Energiei, noteaza mold-street.com.
Potrivit Ministerului Energiei, noul regulament, „simplifică și debirocratizează cerințele de participare, precum și procedura de organizare și desfășurare a licitațiilor”.
15 ani – preţ garantat la energia electrică
Astfel câștigătorii acestora vor primi un preț fix garantat pentru o perioadă de 15 ani, pentru energia electrică generată.
Ministerul Energiei susţine că estimările arată că prețul oferit în urma licitației va fi mai mic decât prețul plafon stabilit de Agenția Națională pentru Reglementări în Energetică, de 1,5 lei/kWh eolian și 1,67 lei/kWh solar.
„Prin această licitație estimăm investiții de aproximativ 190 milioane euro până în anul 2025 în construcția a 105 MW de parcuri eoliene și 60 MW fotovoltaice.
După punerea în funcțiune a centralelor electrice scoase la licitație, ponderea energiei electrice din surse regenerabile de energie va crește de la 10% la finele anului trecut până la 16,6%, contribuind semnificativ la atingerea angajamentului național de a avea o pondere de 30% a energiei electrice din surse regenerabile în consumul final către anul 2030”, a declarat secretarul general al Ministerului Energiei, Andrei Grițco.
Ministerul menţionează că:
regulamentul îmbunătățit prevede includerea în componența comisiei de licitații a unui reprezentant al societăți civile, selectat printr-o procedură transparentă;
posibilitatea depunerii de către investitori a cererilor și ofertelor în format electronic pe o adresă dedicată;
posibilitatea participării la licitație a investitorilor din străinătate, nerezidenți;
reducerea numărului de acte permisive necesare;
posibilitatea participării la licitație chiar și în lipsa unor acte permisive, cu condiția asumării de către investitor unei foi de parcurs care să demonstreze obținerea actelor necesare în termenul pus la dispoziție pentru construcția centralei.
Persoanele fizice, inclusiv străine, vor putea construi mari centrale electrice
O inovaţie în domeniu este şi faptul că documentul oferă posibilitatea de a participa la licitație pentru a obţine dreptul de a construi mari centrale electrice eoliene sau fotovoltaice, atât persoanelor juridice, cât şi celor fizice.
Mai mult! Vor putea participa la licitaţie şi persoanele fizice și juridice străine, inclusiv consorțiii, fără a fi obligatorie înregistrarea, la această etapă, în Registrul de stat al persoanelor juridice din Republica Moldova.
Această inovaţie a generat deja semne de întrebare pentru unele instituţii publice, dar şi în rândul ijucătorilor actuali de pe piaţă.
De exemplu ANRE a indicat că potrivit legislaţiei „avizul de racordare al centraleie și alte acte cum ar fi disponibilitatea terenului, proiect al centralei etc. va fi realizat în cazul în care este indicat un beneficiar (persoană juridică sau întreprinzător individual)”.
În replică conducerea Ministerului Energiei a precizat că Regulamentul prevede că „persoanele fizice și juridice, care nu sunt înregistrate în Republica Moldova, inclusiv consorțiile, care au fost declarați câștigători ai licitației, în termen de 30 zile lucrătoare, sunt obligați să parcurgă procedura de înregistrare de stat a persoanei juridice în Republica Moldova și să prezinte Comisiei de licitații, copia deciziei de înregistrare a întreprinderii sau extrasul eliberat de organul înregistrării de stat în vederea aprobării hotărârii privind oferirea statului de producător eligibil mare”.
Trei mecanisme de sprijin pentru energia regenerabilă
Ministerul Energiei mai aminteşte că în Moldova sunt aplicate trei mecanisme de sprijin pentru energia regenerabilă – facturarea netă pentru capacități mici, ce acoperă consumul propriu, tarif fix pentru capacități de până la 1 MW și preț fix, acordat în baza licitațiilor.
De asemenea, există și posibilitatea, folosită de mulți agenți economici, de a produce și vinde energie electrică regenerabilă în piață liberă.
În ianuarie 2024, puterea instalată a centralelor electrice care produc energie din surse regenerabile constituia circa 343 MW, dublându-se comparativ cu ianuarie 2023.
Pentru a facilita dezvoltarea surselor de energie electrică regenerabilă, în baza unui studiu de sistem detaliat, autoritățile au promovat creșterea de 6 ori (de la 20 MW la 120 MW) a cotelor de capacitate pentru instalații solare fotovoltaice montate pe terenurile agricole (HG nr.516 din 22 iuie 2022), a fost majorată de 3 ori (de la 5% la 15%) limita de capacitate pentru mecanismul contorizării nete, înlocuită prin facturare netă (Hotărârea ANRE nr.794 din 21 octombrie 2022 și H ANRE nr.513 din 25 august 2023) și a fost simplificată procedura de racordare la rețea (reducerea termenilor de la 30 zile la 10 zile) a instalațiilor de producere a energiei electrice din surse regenerabile instalate la consumatorii casnici (HG nr.541 din 25 iulie 2022 și Legea nr.255 din 29 iulie 2022), mai precizează Ministerul Energiei.
Ion Cojocaru din satul Răscăieți, raionul Ștefan Vodă, și-a început activitatea în domeniul legumicol în anul 2007. Inițial, producea castraveți în câmp deschis, apoi și-a extins spectrul de culturi și cultiva ceapă, morcovi, cartofi, sfeclă roșie.
În timp însă, datorită faptului că au reușit să mecanizeze mai multe lucrări și să creeze un ciclu închis de producere, de la lucrarea solului până la livrarea produsului la raft, se axează pe creșterea a două culturi – ceapă și morcovi.
Mecanizarea proceselor a fost motivată de necesitatea de a economisi resursele financiare, dar și din cauza prețurilor destul de mici la produsele legumicole. Inclusiv, un motiv în plus a fost și lipsa forței de muncă.
„Pentru anul curent, planificăm să creștem rădăcinoase pe aproximativ 70 de ha. Principala piața de desfacere este piața locală și anume rețelele de supermarketuri, cu care avem o colaborare pe parcursul mai multor ani, iar datorită extinderii suprafețelor, încercăm să cucerim și piața din România, dar și din alte țări UE. În urma experienței pe care o avem cu exportul pe piețele nominalizate, a trebuit să respectăm condiții foarte rigide și, pe alocuri, dificile.
Piața europeană nu iartă un produs mai puțin calitativ, respectiv cerințele solicitate trebuie respectate cu strictețe. Mă refer aici la ambalajul care trebuie să corespundă standardelor fixe. Tot aici, trebuie să dispui de certificate de origine, certificate a managementului calității”, a povestit Ion Cojocaru.
Chiar dacă legumicultorul susține că avem foarte mult de muncă, totuși, nu este imposibil de ajuns cu produsele noastre pe piața UE, este nevoie de efort și străduință.
La moment, lucrează cu un distribuitor, colaborarea directă cu supermarketurile nu este posibilă, din motiv că nu dispune de cantități de legume suficiente.
„Cea mai mare problemă pentru sectorul legumicol este supraproducerea, statul nu controlează suprafețele plantate cu aceeași cultură. Totodată, legumicultorii se confruntă cu insuficiența de resurse financiare (bani), pentru că legumicultura este un sector care necesită foarte multe investiții”.
Ion Cojocaru a specificat că implementarea tehnologiilor moderne a pornit de la irigare, instalând un sistem automatizat. Ulterior, au fost primii producători care au procurat o combină pentru recoltarea morcovilor într-un rând.
„Anul trecut, am fost primii producători care am achiziționat o combină de recoltat morcovi pe două rânduri. La fel e și în cazul cepei, dispunem de mașini pentru încărcare, cosit, săpat – avem linii tehnologice pentru primirea și depozitarea mărfii în containere, linie de sortare,ambalare și etichetare. Practic, avem acoperit tot ciclul tehnologic pentru ceapă și morcovi”.
Cu toate acestea, Ion Cojocaru are și 33 de persoane angajate permanent. Iar pentru viitor, își propune, în primul rând, să-și extindă suprafețele cultivate cu ceapă și morcov.
„Ne dorim la maxim să digitalizăm gospodăria noastră, pentru că noi credem că acesta este viitorul, inclusiv să retehnologizăm anumite procese. Planificăm să lucrăm cu utilaj modern, cu o eficiență maximă și cheltuieli minime, pentru a putea fi competitivi atât pe piața locală, cât și pe piețele externe”.
În plus, legumicultorul a mărturisit că își dorește să înființeze un hub agricol pentru a putea mult mai ușor să realizeze colaborări și export.
Cu părere de rău, menționează Ion Cojocaru, pe piața locală avem dificultăți din cauza culturii de vânzare-cumpărare, care nu este un element critic, dar apare, mai degrabă, din lipsa de informații despre ceea ce se întâmplă pe piețele externe sau traderi mari de legume cum ar fi Olanda, Belgia, Polonia.
„Eu cred că cea mai mare greșeală, pe care o fac producătorii de la noi, este faptul că ei produc, ei vând, tot ei scriu proiecte, fac colaborări. Trebuie să preluăm experiența țărilor dezvoltate cum ar fi Olanda, Polonia acolo unde fermierul se ocupă cu creșterea produsului, iar ceea ce ține de comercializare se ocupă o persoană/companie specializată. La noi, fiind o piață mai mică, de obicei un producător mai mare este și trader, dar fermierii mici nu au șanse să-și vândă marfa în rețele direct, fără ajutorul intermediarilor”.
Legumicultorul a mai adăugat că, datorită faptului că dispune de certificările necesare, ISSO 22000, în cazul exportului, suportă doar costuri legate de procedurile vamale.
Acesta nu se oprește aici și își propune, pentru viitorul apropiată, să obțină și certificatul Global GAP, dar și alte certificate legate de siguranța alimentelor, managementul calității, ceea ce la fel ar crea mai multe facilități pentru identificarea noile piețe de desfacere.
Huburile agricole și colaborarea dintre fermieri micro, mici, mijlocii și mari este viitorul.
Amintim că, la data de 15 martie curent, a fost constituită Asociația legumicultorilor din Moldova, care își propune, printre altele, să promoveze interesele producătorilor de legume din țara noastră, iar Ion Cojocaru este membrul acestei Asociații.
Astăzi, Ministrul Mediului, Sergiu Lazarencu și Aliona Rusnac, Secretar de stat s-a întâlnit cu Ambasadorul Franței în Republica Moldova, E. S. Graham Paul.
Oficialii au discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul mediului, în special dezvoltarea sectorului forestier al țării noastre.
În cadrul întrevederii, ministrul Lazarencu a subliniat importanța sprijinului acordat de Franța în domeniul forestier, în urma semnării Memorandumului de Înțelegere tripartit între Ministerul Mediului din Republica Moldova, Societatea silvică a fondului de depozit și consignație și Agenția Franceză de Dezvoltare în vederea alocării grantului în sumă de 1,2 milioane euro, pentru asigurarea implementării Programului de reforme în domeniul forestier.
Ambasadorul Graham Paul a reiterat angajamentul Franței de a sprijini eforturile Republicii Moldova în dezvoltarea sectorului forestier.
Astfel, începând cu luna mai țara noastră va beneficia de asistență tehnică, monitorizare și evaluare pentru a îndeplini măsurile de reformă a politicilor în sectorul forestier.
Ministrul Mediului și Ambasadorul Franței au exprimat încredere în succesul viitor al proiectelor comune și au subliniat importanța continuării colaborării pentru îmbunătățirea situației în sectorul forestier al țării noastre.
Rapița este o cultură care a devenit din ce în ce mai cultivată de către fermierii din Republica Moldova. Este o cultură rentabilă care, dacă are parte de condiții climatice favorabile creșterii și dezvoltării dar și de o tehnologie performantă, poate genera profituri foarte mari.
Riscul cel mai mare cu care fermierii se confruntă îl reprezintă seceta din toamnă.
Pe lângă această problemă, combaterea bolilor, dăunătorilor și în special a buruienilor sunt aspecte cărora trebuie să le fie acordată o atenție deosebită pentru a evita compromiterea culturii.
Cultura de rapiță poate fi serios afectată de buruieni. Pentru a împiedica acest lucru, este necesar un control periodic, prin care să se depisteze la timp apariția buruienilor.
Sunt recomandate tratamentele cu erbicide, pentru a elimina orice buruieni care ar concura cu rapița pentru apă și hrană.
Compania Corteva Agriscience deține în portofoliu produse pentru combaterea buruienilor dicotiledonate anuale și perene, atât pentru segmentul de toamnă (Galera Super), cât și pentru segmentul de primăvară (SLASH™ EC).
Pentru aplicarea în primăvară, compania Corteva Agriscience vă pune la dispoziție cea mai avansată soluție tehnologică pentru controlul buruienilor dicotiledonate – erbicidul SLASH™EC, erbicidul nr. 1 pentru controlul din primăvară al buruienilor din cultura de rapiță.
SLASH™EC combate cu o eficacitate extraordinară turița (Galium aparine), buruiană dicotiledonată care dă cele mai multe bătăi de cap fermierilor, atât în perioada de vegetație a culturii, concurând planta, cât și la recoltarea și valorificarea producției.
De asemenea, SLASH™ EC reprezintă cea mai eficientă soluție în combaterea buruienii Descurainia sophia (măturică) și cea mai de încredere soluție în combaterea pălămidei (Cirsium arvense).
Alte buruieni problemă combătute de erbicidul SLASH™EC sunt: albăstrea (Centaurea cyanus), mușețelul (Matricaria spp.), loboda (Chenopodium album), macul (Papaver rhoeas) – inclusiv macul rezistent la erbicidele sulfonil-ureice, romanița (Anthemis arvensis), susaiul (Sonchus arvensis), cornuții (Xanthium strumarium) și cruciulița (Senecio vularis).
Produsul conține substanță activă halauxifen-metil (Arylex™ active) 5g/l și clopiralid 120 g/l, fiind omologat în doza de 0,5 – 1 l/ha.
Momentul aplicării este primăvara, de la faza de rozetă a culturii de rapiță de toamnă (BBCH-30) până când mugurii florali sunt prezenți dar sunt încă acoperiți de frunze (BBCH-50). Atenție – nu se aplică toamna!
Erbicidul SLASH™EC are o selectivitate foarte bună pentru cultura de rapiță și permite rotația fără probleme pentru toate culturile succesive.
În caz de cultură calamitată, după cultura de rapiță erbicidată cu SLASH™ EC se pot înființa următoarele culturi: rapiță de primăvară, cereale de primăvară sau porumb.
ProdusulSLASHTMEC este cea mai sigură metodă de combatere a buruienilor dicotiledonate, atât anuale cât și perene, din cultura de rapiță cu aplicare în primăvară!
Autor:Alexandra Petcuci, Category Marketing Manager Erbicide România & Moldova.
Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Legume (APEL) a intrat în vizorul autorităților publice.
Conducerea Agenției pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii (ADMA) a invitat comunitatea legumicolă pentru a discuta o posibilă colaborare între agenție și APEL.
Parteneriatul ar putea avea loc datorită proiectului finanțat de Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA).
Administrația ADMA, împreună cu expertul nipon, Kenichi Machida și membrii APEL au examinat împreună modalitățile prin care ADMA și JICA ar putea sprijini și stimula dezvoltarea sectorului.
Deși nu este un proiect de finanțare directă sau de granturi, acesta va oferi asistență tehnică, ceea ce înseamnă angajarea experților și a consultanților agricoli pentru a spori competențele producătorilor și calitatea producției.
Din prezentarea făcută de expertul nipon, proiectul își propune să atingă trei obiective:
Substituirea importului de legume și pentru aceasta este nevoie de a crește volumul de producție locală, pentru a oferi cantitatea și calitatea necesară, în mod constant;
Creșterea volumului de producție omogenă pentru a favoriza exporturile;
Creșterea veniturilor pentru fermierii mici.
Maxim Popov, directorul ADMA a subliniat faptul că instituția își dorește o colaborare eficientă, bazată pe necesitățile reale ale sectorului.
Din acest motiv, a încurajat legumicultorii să identifice principalele probleme din legumicultură, ca în funcție de acestea să fie construite și setate corect direcțiile de activitate.
Chiar dacă proiectul dat este axat doar pe suport tehnic în dezvoltarea capacităților de producere, ADMA își propune pe parcurs să identifice și linii de finanțare pentru susținerea directă a agricultorilor.
În cadrul întâlnirii s-au lansat mai multe idei, inclusiv conceptul de creare și dezvoltare a hub-urilor agricole, din care să fie parte 10-15 producători mici.
Acestea ar putea servi drept centre de schimb de resurse și informații între producătorii locali de legume.
Conceptul a fost dezbătut în mod îndelungat, așa cum din perspectiva legumicultorilor, ideea n-ar putea fi viabilă în toate regiunile din țară.
În perioada următoare, legumicultorii vor analiza și pregăti recomandări pentru a sugera direcțiile și mecanismele de funcționare ale proiectului.
Expertul din Japonia se află în Republica Moldova pentru a o oferi consultanță Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare până în noiembrie 2025.
Cabinetul de miniștri a aprobat, la inițiativa Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Regulamentul cu privire la procedurile de determinare a echipajului minim echipat în condiții de siguranță pentru, navele maritime și/sau mixte sub pavilionul Republicii Moldova, transmite mold-street.com.
Regulamentul stabilește cerințe clare pentru determinarea echipajului minim necesar navigației, pentru navele maritime și/sau mixte sub pavilionul Republicii Moldova.
Astfel, echipajul minim trebuie să corespundă nevoilor specifice fiecărei nave, luând în considerare tipul, mărimea și zona de navigare.
Totodată, documentul conține norme care prevăd formarea echipajului, cerințele pentru certificările de competență și sănătate ale membrilor echipajului, dar și responsabilitățile specifice fiecărei funcții la bord.
Agenția Navală va monitoriza și verifica respectarea acestor norme prin inspecții și prin emiterea certificatelor de conformitate.
„Prin implementarea regulamentului și alinierea la standardele internaționale pentru siguranța navigației maritime, ne vom asigura că fiecare navă operațională sub pavilionul Moldovei are un echipaj suficient pentru a menține operațiunile în siguranță și pentru a proteja mediul marin”, susține ministrul Andrei Spînu.
Menţionăm că, până în prezent, modul și principiile de stabilire a echipajului minim nu a fost reglementat, deşi sub pavilionul Republicii Moldova plutesc sute de vase maritime, iar Portul Internaţional Giurgiuleşti este funcţional din anul 2006-2007.
De notat că perfectarea cadrului legal în domeniul maritim este necesară şi pentru avansarea dialogului Republicii Moldova cu Organizația Maritimă Internațională (IMO) și statele membre ale organizației, precum și pentru a spori posibilitatea ţării noastre de a fi exclusă din lista neagră a Memorandumului de Înțelegere de la Paris privind controlul statului portului (MoU Paris).
Acest fapt este foarte important şi pentru dialogul Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în domeniul transportului.
Inovația și tehnologia sunt esențiale pentru menținerea și îmbunătățirea calității fructelor. În Moldova, fermierii adoptă cu succes aceste resurse tehnologice avansate, propulsând sectorul pomicol la standarde internaționale de excelență și accesând noi piețe de desfacere.
Un exemplu emblematic al acestei tendințe este colaborarea dintre fermierii locali și Advice&Consulting, companie italiană specializată în optimizarea lanțurilor de aprovizionare și implementarea celor mai noi tehnologii în pomicultură și viticultură.
Recent, sub ghidarea Advice&Consulting, un grup de producători din Moldova au realizat o vizită în Italia, pentru a descoperi noile tehnologii de cultivare a livezilor și viilor, dar și pentru a înțelege care este viitorul produsului final pe care îl cultivă.
„În ultimii ani, din cauza conflictului politic cu Rusia, agricultorii sunt mai atenți la piețele pe care doresc să exporte și caută noi căi de export. Advice&Consulting este o companie cu rețea internațională și am avut o discuție bună cu ei despre viitor, după ce au vizitat livezile experimentale și pepinierele, liniile de sortare, depozitele frigorifice.
Advice&Consulting este localizată în Italia și ușile noastre sunt întotdeauna deschise pentru clienții noștri, parteneri care doresc să vină și să aibă o privire de ansamblu asupra sectorului pomicol italian sau, de ce nu, să discute o strategie de export a produselor locale în Italia sau în Europa”, menționează Advice&Consulting.
Advice&Consulting, cu rețeaua sa internațională, sprijină fermierii în explorarea și stabilirea unor noi canale de export, asigurând o adaptare eficientă la cerințele și preferințele piețelor europene și globale.
Circa 243 mii euro au fost investiți pentru construirea unor sere didactice, cu o suprafață de 1000 m2, edificate în cadrul Proiectului „Livada Moldovei”, implementat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, la Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului, de la Universitatea Tehnică a Moldovei.
Serele sunt prevăzute cu 6 sisteme de creștere și sunt destinate pentru studenții, masteranzii și doctoranzii de la UTM, dar și pentru agenții economici care vor dori să cunoască avantajele celor mai moderne tehnologii de creștere a culturilor în spații protejate.
Serele sunt dotate cu echipamentele necesare pentru producerea culturilor în spațiu protejat, în șase sisteme, unele dintre cele mai populare la moment:
Metoda hidroponică în strat subțire (legume pentru frunze);
Metoda hidroponică „Găleata olandeză” (legume, flori);
Metoda hidroponică de cultivare în saci suspendați (căpșuni);
Metoda hidroponică de inundații periodice (răsaduri, flori);
Creșterea în amestecuri de ghiveci în paturi înălțate;
Creșterea în sol cu irigare automată.
Pentru a asigura o bună funcționare a serelor, a fost construit un bazin pentru irigare.
Sunt instalate echipamente de colectare și filtrare a apei pluviale, sisteme automate de control al microclimatului, irigare și nutriție, precum și iluminare cu LED-uri în timpul sezonului rece.
Activitățile didactice desfășurate în sere vor permite studenților dezvoltarea abilităților precum: tehnologia de cultivare a legumelor în spațiu protejat, cunoașterea sortimentelor speciilor legumicole și floricole, agrotehnica, metode de propagare și de monitorizare a condițiilor de creștere.
Acestea vor fi utilizate și pentru desfășurarea cercetărilor cadrelor didactice și științifice privind ameliorarea, bioecologia, tehnici de cultivare a legumelor, ale plantelor ornamentale, în cadrul proiectelor naționale și internaționale, contribuind la creșterea și dezvoltarea sectorului legumicol și floricol din Republica Moldova.
Investițiile sunt realizate în cadrul Proiectului „Livada Moldovei” inițiat de Guvernul Republicii Moldova și sprijinit de Banca Europeană de Investiții și presupun modernizarea și dotarea a 13 instituții educaționale cu finanțări în valoare de 18 milioane euro.
În cadrul Proiectului „Livada Moldovei”, Guvernul Republicii Moldova investește în reabilitarea agriculturii 120 milioane Euro.
Banii sunt un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiții. Proiectul este implementat de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
