După 5 zile de protest, organizat într-o încercare de a aborda criza profundă cu care se confruntă sectorul agricol, agricultorii protestatari au fost invitați astăzi la discuții cu premierul Dorin Recean.

În centrul negocierilor au fost cerințele vitale ale fermierilor, care subliniază dificultățile cu care se confruntă, în special fermierii mici și mijlocii, în pragul unui nou an agricol.

Potrivit unuia dintre fermierii prezenți la discuții, situația actuală îi aduce pe agricultorii mici și mijlocii într-o poziție extrem de vulnerabilă, cu riscul de a pierde aproximativ 4.000 de lei pe hectar, dacă guvernul nu intervine cu un suport financiar adecvat.

Pentru a contracara această situație, fermierii au propus autorităților două soluții: alocarea imediată a 400 de milioane de lei pentru sectorul agricol, cu promisiunea de a completa suma odată ce resursele europene vor fi disponibile, sau accesarea unui credit guvernamental cu o dobândă sub 5%.

Alexandr Slusari, reprezentant AFF, a evidențiat două probleme majore: situația cu motorina din România, menționând-o ca o „rușine națională” și întârzierea subvențiilor.

În răspuns, Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a propus o soluție parțială care implică alocarea unei sume de 500.000 de lei:

Negocierile sunt departe de a se încheia, cu ambele părți convenind să continue discuțiile marți, 20 februarie, când guvernul va trebui să furnizeze detalii concrete privind sosirea motorinei din România.

În 2023 capacitățile instalate de producere a energiei electrice prin intermediul centralelor electrice fotovoltaice în baza mecanismului de contorizare netă au înregistrat o creștere de trei ori și ceva, arată datele Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), notează mold-street.com.

Acest mecanism de sprijin are în vizor consumatorul final, care deține o centrală electrică cu o putere instalată de până la 200 kW și care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul uz, având dreptul să livreze surplusul de energie în rețeaua electrică, precizează CNED.

5.051 de beneficiari, cu o putere totală instalată de 115,3 MW

Potrivit datelor CNED, în ianuarie 2024, numărul total de beneficiari de Contorizare Netă în Republica Moldova, a ajuns la 5.051 de beneficiari, cu o putere totală instalată de 115,3 MW.

Față de anul 2022, când se înregistrau 1.885 de beneficiari, cu o putere totală instalată de 33,4 MW, anul 2023 a atestat triplarea numărului acestora, iar la puterea totală instalată majorarea de aproape 3,5 ori a acesteia.

În rezultat, în ultimii 4 ani, numărul beneficiarilor de contorizare netă a crescut de circa 40 de ori, iar puterea totală instalată de circa 80 de ori, susţine CNED.

În lunile ianuarie-decembrie 2023, au fost înregistrați 3.166 beneficiari noi ai mecanismului de sprijin contorizare netă, cu o capacitate cumulativă de 81,8 MW.

Din numărul beneficiarilor, înregistrați pe parcursul anului 2023, 2.340 sunt persoane fizice, circa 74% și 826 – persoane juridice, circa 26%.

Conform analizei de oficiu efectuate de CNED, puterea medie instalată a beneficiarului de Contorizare Netă în sectorul rezidențial depășește necesitățile reale de compensare a consumului.

Astfel, doar pe parcursul anului 2023, puterea medie instalată a crescut de la 8,58 kW la sfârșitul anului 2022 până la 9,31 kW, în decembrie 2023.

Mecanismul de contorizare netă, substituit cu cel de facturare netă

Centrul menționează că solicitanții de a beneficia de mecanismul de sprijin contorizare netă au putut să o facă până la 31 decembrie 2023. Facilitățile mecanismului pentru acești beneficiari sunt valabile până în 31 decembrie 2027, în urma modificărilor recente la Legea nr. 10/2016 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

Astfel pentru noii beneficiari, mecanismul de contorizare netă a fost înlocuit cu mecanismul de facturare netă, începând cu 1 ianuarie 2024.

CNED explică că acest nou mecanism continuă să încurajeze producția și consumul local de energie din surse regenerabile, oferind prosumatorilor de energie electrică din surse regenerabile (consumator final care produce energie electrică din surse regenerabile pentru propriul consum și care poate stoca sau comercializa energia electrică din surse regenerabile produsă, cu condiția că, în cazul unui prosumator noncasnic de energie electrică din surse regenerabile, aceste activități nu constituie activitatea sa comercială sau profesională de bază) posibilitatea de a gestiona surplusul de energie și de a-și compensa consumul de energie electrică într-un mod sustenabil.

Primii beneficiari de contorizare netă au fost înregistraţi în 2018, dar numărul acestora a început să crească exponenţial după criza energetică din 2022 şi scumpirea semnificativă a gazelor şi energiei electrice.

Fermierii protestatari vor avea o întrevedere cu premierul Dorin Recean și cu ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea. Ședința va începe la ora 13:00.

Între timp, agricultorii au blocat accesul la vama Leușeni. Ei l-au acuzat pe premierul Dorin Recean că operează cu cifre prea mari atunci când vorbește despre ajutorul acordat fermierilor, transmite știri.md.

Într-un live pe Facebook, fermierii au anunțat că lasă tehnica agricolă pe drumul de acces spre vama Leușeni și pleacă la Ministerul Agriculturii, pentru a avea un dialog cu guvernarea.

Reprezentații Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a anunțat că fermierii sunt așteptați de către vicepremierul Vladimir Bolea și prim-ministrul Dorin Recean.

Mai mult, discuțiile vor fi transmise în direct de către MAIA.

Agricultorii au început a protesta de pe 9 februarie. Ei solicită în mod constant livrarea de motorină din România și atribuirea de compensații per hectar pentru culturile de porumb și floarea-soarelui.

La inițiativa conducerii Serviciului Vamal a fost desfășurată o ședință de lucru cu reprezentanții Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere (AgroCereale), în cadrul căreia au fost discutate subiecte de interes pentru mediul de afaceri, în contextul noului Cod Vamal.

Întrevederea a avut loc în format hibrid, fizic și online, cu participarea conducerii Birourilor vamale Nord, Sud și Centru, precum și a specialiștilor din cadrul subdiviziunilor de profil ale Serviciului Vamal.

Dialogul s-a axat pe activitatea agenților economici ce realizează preponderent export de cereale, precum și import de fertilizanți și semințe, din perspectiva aplicării noilor proceduri vamale, precum și identificarea soluțiilor pentru îmbunătățirea cadrului normativ în domeniul vamal.

Conducerea Serviciului Vamal a menționat că, adaptarea la prevederile noului Cod Vamal a decurs treptat și în mare parte a fost asigurată buna aplicativitate a acestora, însă urmează să fie definitivate și alte instrumente de facilitare a comerțului, în condiții uniform aplicabile pentru întreaga piață de desfacere a UE.

În acest context, specialiștii Serviciului Vamal au informat reprezentanții companiilor despre măsurile întreprinse pentru optimizarea proceselor operaționale prin ajustarea sistemelor informaționale, dar și despre facilitățile de care pot beneficia agenții economici.

La etapa actuală, una dintre funcționalități care se află în faza de testare este validarea automată a declarațiilor vamale la export, ceea ce presupune verificarea și acordarea liberului de vamă de către sistemul electronic, în mod automat și foarte rapid, un instrument ce va reduce costurile, resursele de timp și interacțiunea fizică cu autoritatea vamală, și concomitent, va responsabiliza agentul economic, care își va asuma toată responsabilitatea pentru mărfurile declarate și transportate.

Având în vedere interesul manifestat, a fost agreată desfășurarea mai multor sesiuni tematice, în zonele țării, pentru a informa agenții economici despre simplificările vamale oferite de noua legislație vamală, care este orientată spre promovarea exporturilor și extinderea piețelor de desfacere pentru produsele autohtone.

În încheiere, reprezentanții Asociației au mulțumit pentru inițiativa Serviciului Vamal de a avea un dialog deschis și direct pentru informarea din prima sursă despre anumite inconveniențe pe care le întâmpină agenții economici, totodată au exprimat convingerea că de comun cu autoritatea vamală vor fi identificate soluțiile optime în beneficiul ambilor părți, care for facilita interacțiunea vamă-business.

Pentru prima dată, vinăriile din Moldova au fost prezentate la Vinexpo Paris 2024, unite sub brand-ul „Wine of Moldova”.

În cadrul expoziției, Moldova a fost reprezentată de 18 producători autohtoni, care au prezentat produse de calitate superioară, din soiuri de struguri selecte și cu arome inedite.

Cu 4.000 de expozanți și 40.000 de vizitatori profesioniști din peste 150 de țări, cea de-a 5-a ediție a salonului internațional Wine Paris/Vinexpo a adunat timp de trei zile principalii actori ai industriei viniviticole.

Acesta a oferit o platformă unică pentru schimbul de cunoștințe, stabilirea de noi parteneriate și explorarea ultimelor inovații din domeniu.

La Vinexpo 2024, echipa Moldovei a avut oportunitatea de a arăta lumii întregi ce înseamnă vinul moldovenesc – o combinație de arome, tradiții și povești.

Participarea producătorilor din Moldova a fost organizată de către Oficiul Național al Viei și Vinului cu suportul Proiectului de Competitivitate și Reziliență Rurală.